Cum ne controlează hormonii starea de spirit: legătura invizibilă dintre chimie și emoții

Fotografie de ilustrație

Hormonii, acești mesageri invizibili ai corpului, nu reglează doar funcțiile fiziologice esențiale, ci modelează și stările noastre de spirit, emoțiile și echilibrul mental într-un mod mai profund decât am fi crezut. De la adolescență și până la bătrânețe, schimbările hormonale influențează direct felul în care gândim, reacționăm și ne raportăm la lume, iar cercetătorii descoperă tot mai multe legături între fluctuațiile hormonale și afecțiuni precum depresia, anxietatea sau stresul cronic.

„Hormonii chiar au impact asupra stării noastre de spirit și emoțiilor noastre”, explică Nafissa Ismail, profesor de psihologie la Universitatea din Ottawa. Aceștia interacționează cu neurotransmițători precum serotonina și dopamina, substanțele chimice care reglează plăcerea, motivația și calmul, dar și cu procesele de regenerare neuronală din creier.

De-a lungul vieții, organismul uman traversează mai multe „furtuni hormonale”, de la pubertate la sarcină, menopauză sau îmbătrânire, iar aceste tranziții pot provoca dezechilibre emoționale. În adolescență, fetele devin de două ori mai susceptibile decât băieții la depresie, iar în perioada premenstruală sau după naștere, fluctuațiile bruște ale estrogenului și progesteronului pot declanșa anxietate, iritabilitate sau tulburări de dispoziție severe, precum tulburarea disforică premenstruală (PMDD).

„Pentru femeile cu PMDD, este o problemă cronică, lună de lună, care le afectează profund viața”, explică Liisa Hantsoo, profesor la Universitatea Johns Hopkins. Tot ea atrage atenția asupra faptului că scăderea bruscă a hormonilor după naștere sau în perioada de perimenopauză poate amplifica riscul de depresie.

La bărbați, procesul este mai lent, dar nu lipsit de efecte. Nivelurile de testosteron scad gradual odată cu vârsta, iar unele studii sugerează că aceste modificări pot influența dispoziția, concentrarea și motivația.

Un alt element cheie este axa hipotalamus–pituitară–adrenală, responsabilă de răspunsul la stres. Când corpul este supus stresului constant, eliberarea excesivă de cortizol, hormonul stresului, duce la inflamație cerebrală și moarte neuronală, afectând zone esențiale precum hipocampul (memoria) și cortexul prefrontal (deciziile). În contrast, oxitocina, cunoscută drept „hormonul iubirii”, reduce efectele stresului, favorizând legătura socială, empatia și calmul.

Hormonii tiroidieni, T3 și T4, joacă și ei un rol important. O tiroidă hiperactivă poate provoca anxietate, în timp ce o tiroidă lentă favorizează depresia. „De aceea, când pacienții se plâng de schimbări bruște de dispoziție, primul pas este adesea verificarea profilului hormonal”, spune Ismail.

Toate aceste descoperiri au început să inspire tratamente noi. Medicamentul Brexanolone, derivat din hormonul allopregnanolone, s-a dovedit eficient în tratarea depresiei postnatale. Terapia hormonală cu estrogen (HRT) ajută unele femei aflate la menopauză, iar suplimentele de testosteron pot intensifica efectele antidepresivelor la unii bărbați.

Cu toate acestea, cercetătorii recunosc că mai e mult până la o înțelegere completă. De ce unii oameni sunt mai sensibili la schimbările hormonale, iar alții nu? De ce tratamentele care reglează serotonina funcționează doar pentru o parte dintre pacienți?

„Știm că hormonii influențează starea de spirit și sănătatea mentală, dar trebuie să înțelegem exact cum o fac, înainte de a dezvolta terapii eficiente pentru toți”, concluzionează Ismail.