România lui Bolojan, oglinda Franței lui Bayrou

Sursa foto: Bloomberg

Guvernul Franței, condus de François Bayrou, riscă să cadă astăzi în urma unui vot de încredere pe care aproape sigur îl va pierde. Premierul a încercat să impună un pachet de austeritate de 43,8 miliarde de euro, menit să reducă un deficit bugetar care a scăpat de sub control, dar opoziția și sindicatele au reacționat dur, acuzându-l că sacrifică populația pentru a acoperi greșelile politicienilor.

Situația de la Paris nu este însă un caz izolat. În România, guvernul condus de Ilie Bolojan s-a confruntat recent cu patru moțiuni de cenzură depuse de opoziție împotriva măsurilor fiscale. Deși le-a trecut cu sprijinul unei majorități parlamentare solide, realitatea rămâne aceeași: clasa politică a împins nota de plată către cetățeni, în loc să taie din propriile privilegii și din cheltuielile nejustificate ale statului.

În Franța, datoria publică a ajuns la 113,9% din PIB, iar deficitul aproape a dublat limita europeană. Bayrou a încercat să cârpească situația prin reducerea cheltuielilor și eliminarea a două zile de sărbătoare legală – o măsură care lovește direct oamenii simpli, nu aparatul birocratic supradimensionat. În România, povestea este aceeași: în loc să eficientizeze administrația și să oprească risipa din bani publici, guvernul a preferat să crească taxele și să introducă noi biruri, punând presiune pe mediul privat și pe angajați.

Criza politică de la Paris reflectă, de fapt, incapacitatea clasei politice europene de a gestiona responsabil finanțele publice. În Franța, fragmentarea parlamentară blochează orice reformă serioasă, iar Macron este nevoit să caute al cincilea prim-ministru în mai puțin de doi ani. În România, unde majoritatea asigură stabilitate, lipsa unei opoziții puternice face ca guvernul să impună măsuri nepopulare.

De ambele părți ale Europei, tabloul este același: guverne slabe, fără curaj să reformeze statul și să reducă risipa, dar cu o viteză uimitoare în a pune povara pe umerii contribuabililor. Iar rezultatul e previzibil – proteste, neîncredere în instituții și un sentiment general că cetățenii plătesc mereu pentru greșelile celor aflați la putere.

Astăzi, Franța decide soarta guvernului Bayrou. Indiferent de rezultat, întrebarea rămâne aceeași, valabilă și la Paris, și la București: cât timp vor mai suporta cetățenii nota de plată a incompetenței și a nepăsării politice?