De Redactia 
Sursa foto: facebook/Marcel Ciolacu
Marcel Ciolacu susține astăzi într-o postare pe pagina personală de facebook că Guvernul său nu a cheltuit „discreționar” fondul de rezervă și că majoritatea sumelor au mers către investiții și cheltuieli operaționale, în special pentru cofinanțarea proiectelor pe fonduri europene. Într-o postare pe Facebook, premierul afirmă că fondul nu a stat „în pixul premierului”, ci a fost gestionat de Ministerul Finanțelor, iar alocările au fost necesare pentru infrastructură, educație, sănătate și sprijinirea companiilor care derulează lucrări publice. Ciolacu mai susține că reformele actualului guvern Bolojan înseamnă austeritate forțată, anti-investiții și anti-dezvoltare.
Însă cifrele și analizele independente arată altceva. În perioada septembrie 2023 – octombrie 2024, Guvernul Ciolacu a distribuit prin fondul de rezervă 65 de miliarde de lei, adică 11% din bugetul pe 2024, mai mult decât toate guvernele României de la intrarea în UE până în 2023. Mai mult, acest mecanism, gândit pentru situații neprevăzute și urgente, a fost transformat prin Ordonanța 73/2023 într-un instrument de cheltuieli discreționar, care permite alocări fără transparență, fără dezbatere parlamentară și fără control public real. Curtea Constituțională a respins ulterior sesizările pentru neconstituționalitate, iar ordonanța a fost transformată în lege.
Criticii, inclusiv foști premieri și miniștri de Finanțe precum Ludovic Orban și Florin Cîțu, avertizează că această practică creează riscuri majore: cheltuieli arbitrare, lipsă de predictibilitate și derapaje fiscale. În realitate, mari sume au fost direcționate către ministere centrale și proiecte cu impact electoral, nu doar către investiții necesare sau urgențe. Consiliul Fiscal și Consiliul Legislativ atrag atenția că utilizarea fondului de rezervă în locul rectificării bugetare transformă un mecanism excepțional într-un paravan bugetar, care poate afecta stabilitatea economică și crește deficitul public. Pentru 2024, deficitul este deja estimat la 7%, mult peste ținta inițială de 5%.
Premierul Ciolacu încearcă să justifice această situație prin „investiții”, dar datele arată că o bună parte din fonduri au fost alocate discreționar pentru cheltuieli de personal, burse sau proiecte ale ministerelor centrale. Practica Guvernului Ciolacu amintește de Grecia înainte de criza datoriilor: ascunderea adevărului despre deficit și manipularea alocărilor bugetare pot crea dezechilibre majore și riscuri pentru întreaga economie.
În timp ce Ciolacu vorbește despre transparență și bună gestiune, faptele arată o abordare care ocolește Parlamentul și mecanismele democratice, transformând fondul de rezervă într-un instrument care poate fi folosit pentru câștiguri politice imediate, în dauna stabilității financiare și a predictibilității economice.
Crivineanu Alin Iulian