De Redactia 
Sursa foto: Getty Images
Administrația Trump a oferit luni, 23 martie 2026, primele explicații detaliate privind decizia controversată de a relaxa sancțiunile asupra petrolului rusesc, argumentând că impactul financiar asupra Moscovei este unul minor. Secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessent, a declarat într-un interviu pentru NBC News că ridicarea restricțiilor pentru petrolierele aflate deja pe mare ar putea aduce Rusiei venituri suplimentare de aproximativ 2 miliarde de dolari, sumă pe care a calificat-o drept „nesemnificativă”, echivalând-o cu bugetul Federației Ruse pentru o singură zi. Conform analizei prezentate de Bessent, este preferabil ca piața să fie aprovizionată pentru a menține prețul barilului sub 100 de dolari, decât să se riște o explozie a prețurilor la 150 de dolari, situație care ar fi alimentat mult mai generos mașinăria de război a Kremlinului.
Decizia Washingtonului de a ridica sancțiunile pe 13 martie a fost motivată oficial de necesitatea de a stabiliza piețele globale de energie, grav perturbate de conflictul americano-israelian împotriva Iranului și de blocarea Strâmtorii Ormuz. Bessent a subliniat că actuala strategie urmărește limitarea veniturilor potențiale ale Moscovei prin stabilizarea prețurilor, menționând totodată că peste 90% din exporturile rusești sunt direcționate oricum către China. Președintele Donald Trump a asigurat aliații că aceste sancțiuni vor fi restabilite imediat ce criza din Orientul Mijlociu va fi soluționată, definind măsura ca fiind una pur tactică și temporară.
Totuși, aceste explicații nu au reușit să calmeze îngrijorările partenerilor europeni și ale Kievului. Oficialii din Ucraina și președintele Consiliului European, António Costa, au criticat dur mișcarea, avertizând că orice resursă suplimentară oferită Rusiei facilitează continuarea agresiunii militare. Criticii susțin că relaxarea sancțiunilor, dublată de o măsură similară luată pe 21 martie pentru petrolul iranian aflat pe mare, trimite un semnal de slăbiciune și subminează eforturile de izolare economică a statelor agresoare. În timp ce Washingtonul prioritizează stabilitatea prețurilor la pompă și controlul inflației interne, Europa se teme că această „supapă” financiară va prelungi conflictul de pe flancul estic al NATO.