De Redactia 
Sursa foto: Mediafax
Premierul Ilie Bolojan a susținut marți o conferință de presă, prima după ce a amenințat că își va da demisia dacă nu primește sprijin pentru reducerea personalului din primării. În contextul discuțiilor cu liderii coaliției și președintele Nicușor Dan la Palatul Cotroceni, tensiunile privind reforma administrației locale au devenit evidente.
Bolojan a subliniat că multe primării și consilii județene nu își pot acoperi cheltuielile de personal și că soluția ar fi reducerea aparatului administrativ. Însă, criticii reformei bazate pe tăieri de posturi atrag atenția că acest tip de măsură nu rezolvă problemele structurale ale administrației. Reducerile de personal pot avea efecte limitate și temporare, fără a asigura eficiență și transparență pe termen lung.
Specialiștii în administrație susțin că reformele trebuie să vizeze mai degrabă emiterea unui nou Cod Administrativ, reanalizarea unităților administrativ-teritoriale (UAT), standardizarea organigramelor din administrația publică centrală și locală, precum și revizuirea misiunilor, obiectivelor, atribuțiilor, competențelor și procedurilor. Aceste măsuri ar permite o restructurare reală, prin clarificarea rolurilor și eliminarea duplicărilor, în loc să se limiteze doar la concedieri.
Premierul a recunoscut că reducerea personalului ar necesita aproximativ 40% din posturi pentru a avea efecte vizibile, dar implementarea unui astfel de plan se lovește de obstacole politice și procedurale. Lipsa consensului în coaliție și dificultatea de a coordona patru partide și grupul minorităților face ca reforma să fie fragmentată și temporară.
În loc să se concentreze exclusiv pe reducerea numărului de angajați, specialiștii și unele voci din administrație consideră că guvernul ar trebui să pună accent pe modernizarea și eficientizarea structurii administrative, astfel încât resursele publice să fie folosite pentru investiții și servicii reale pentru cetățeni, nu pentru menținerea unor aparate birocratice supradimensionate.
Conferința lui Bolojan scoate în evidență tensiunile dintre obiectivele de eficiență și realitățile politice: fără reforme structurale și procedurale, simpla reducere a posturilor riscă să fie doar o măsură cosmetică, care nu schimbă substanța administrației publice românești.