Sursa foto: kyivindependent.com
Guvernul de la Kiev a făcut un nou pas în conflictul cu Biserica Ortodoxă Ucraineană, inițiind proceduri legale pentru interzicerea Mitropoliei Kievului, acuzată de menținerea unor legături cu Moscova. Deși instituția și-a declarat independența față de Patriarhia Rusă în 2022, autoritățile susțin că separarea nu a fost dusă la capăt, întrucât statutul oficial nu a fost modificat, iar măsurile legale necesare nu au fost aplicate. Mitropolia este condusă de Mitropolitul Onufrie, episcop căruia i-a fost retrasă cetățenia ucraineană. Serviciul de Stat pentru Etno-politică și Libertate de Conștiință a afirmat că această structură nu ar funcționa ca o organizație religioasă independentă, ci ca o filială a unui stat agresor.
Reprezentanții Mitropoliei contestă acuzațiile și susțin că guvernul ignoră intenționat pașii făcuți pentru demonstrarea independenței, invocând inclusiv formarea de parohii în diaspora pentru refugiații ucraineni. Avocatul instituției, Robert Amsterdam, a catalogat acțiunea drept o campanie cu motivație politică.
Decizia finală a instanței ar putea avea consecințe majore, inclusiv retragerea dreptului de folosință asupra unor biserici istorice aflate în proprietatea statului. În paralel, mai mulți clerici ai Mitropoliei sunt vizați de dosare penale pentru presupusă colaborare cu forțele ruse din teritoriile ocupate.
Legea adoptată în 2023 interzice activitatea oricărei organizații religioase aflate în legătură cu o entitate implicată în conflict militar cu Ucraina. Măsura a generat reacții internaționale. Un raport ONU din 2024 avertiza că aplicarea legii riscă să atragă răspunderea colectivă a unor comunități religioase, însă atât ONU, cât și SUA au subliniat că Rusia reprezintă principala amenințare la adresa libertății religioase, prin abuzurile comise în regiunile ocupate.
Un sondaj realizat anul trecut la Kiev arată că aproape 70% dintre ucraineni se declară ortodocși, însă doar o parte se mai identifică cu Biserica Ortodoxă Ucraineană, asociată de opinia publică cu Patriarhia Moscovei. Majoritatea s-a orientat spre Biserica Ortodoxă a Ucrainei, recunoscută ca biserică autocefală în 2019 de Patriarhul Bartolomeu al Constantinopolului. Autoritățile insistă că nu vizează credința în sine, ci doar posibilele legături cu Rusia, după cum a explicat Viktor Yelenski, responsabil guvernamental pentru libertatea religioasă: „Acțiunea noastră nu este despre credință, ci despre afilieri periculoase. Nimeni nu le cere să renunțe la religie”.
