Tensiunile din Orientul Mijlociu au atins un punct critic duminică, 11 ianuarie 2026, pe măsură ce protestele anti-regim din Iran au intrat în cea de-a treia săptămână de mobilizare masivă. În acest context de instabilitate extremă, premierul israelian Benjamin Netanyahu și Secretarul de Stat al SUA, Marco Rubio, au purtat o discuție telefonică crucială privind posibilitatea unei intervenții militare americane. Surse diplomatice de la Ierusalim confirmă că Israelul se află în „alertă ridicată”, pregătindu-se pentru un scenariu de atac coordonat asupra infrastructurii regimului de la Teheran, în cazul în care acesta recurge la un masacru împotriva propriei populații.
Replica Iranului a fost imediată și agresivă. În Parlamentul de la Teheran, președintele legislativului, Mohammad Bagher Qalibaf, a declarat oficial că forțele militare ale SUA și Israelului vor deveni „ținte legitime” în secunda în care prima lovitură va fi lansată împotriva Republicii Islamice. Ședința parlamentară a fost marcată de haos, deputații regimului scandând „Moarte Americii!” în timp ce ocupau tribuna principală. Această escaladare verbală vine după ce regimul a impus un „blackout total” al internetului, o manevră disperată de a ascunde execuțiile și abuzurile forțelor de securitate în orașele cucerite de protestatari.
Președintele Donald Trump a amplificat presiunea asupra Teheranului, avertizând pe Truth Social că „Iranul are mari probleme” și că cetățenii săi se află mai aproape de libertate ca niciodată. Într-o conferință de presă recentă, Trump a precizat că Statele Unite vor lovi „foarte tare acolo unde doare”, menționând însă că strategia sa nu implică neapărat „bocanci pe sol” (trupe terestre), ci atacuri chirurgicale de mare impact. În timp ce lumea privește cu sufletul la gură spre Teheran, imaginea unui protestatar care arborează drapelul pre-revoluționar la ambasada din Londra a devenit simbolul unei schimbări de regim pe care experții în securitate națională o consideră acum „inevitabilă”.
