De Redactia 
Într-o serie de declarații de presă susținute la Kiev pe 30 ianuarie 2026, Volodimir Zelenski a abordat situația curentă a conflictului, relațiile cu aliații occidentali și perspectivele de integrare europeană ale Ucrainei.
Referitor la invitațiile Kremlinului de a purta discuții la Moscova, Zelenski a refuzat deplasarea în Federația Rusă sau în Belarus, propunând în schimb ca Vladimir Putin să vină la Kiev pentru orice eventual format de negocieri. Această poziție vine în contextul în care oficialii ucraineni monitorizează cu prudență contactele recente dintre Donald Trump și Vladimir Putin desfășurate în Alaska. Zelenski a admis că Ucraina nu deține informații oficiale despre aceste discuții, însă a indicat că, potrivit semnalelor primite, temele centrale ar fi fost statutul regiunii Donbas, situația teritoriilor ocupate și gestionarea activelor rusești înghețate, considerând că acest format de dialog bilateral fără participarea Kievului îngreunează apărarea pozițiilor ucrainene.
Pe agenda externă, Zelenski a avansat anul 2027 ca termen pentru disponibilitatea tehnică a Ucrainei de a adera la Uniunea Europeană. Strategia propusă de acesta implică un parcurs accelerat, prin care decizia politică de aderare să preceadă îndeplinirea totală a condițiilor tehnice, argumentând că Rusia ar putea folosi pârghii hibride pentru a bloca procesul în viitor. Totodată, acesta și-a explicat declarațiile critice anterioare la adresa partenerilor europeni prin deficitele de stocuri ale sistemelor de apărare antiaeriană. Conform declarațiilor sale, întârzierile financiare au dus la perioade în care bateriile Patriot nu au dispus de muniția necesară pentru a intercepta atacurile asupra infrastructurii energetice, rachetele ajungând la destinație abia după producerea daunelor.
În ceea ce privește politica internă de apărare, Zelenski i-a trasat noului ministru al apărării, Mykhailo Fedorov, sarcina de a reorganiza sistemul de recrutare pentru a elimina mobilizarea forțată și de a crește producția de drone. Accentul este pus pe compensarea lipsei de artilerie prin tehnologie și pe profesionalizarea armatei prin contracte de muncă. Aceste obiective sunt prezentate ca măsuri necesare pentru adaptarea la realitățile actuale de pe front, într-un moment în care sprijinul extern și dinamica negocierilor internaționale rămân incerte.