De Redactia 
„Este un pasionat de deplasări, știe foarte bine zona”. Aceasta este explicația pe care un singur om ar fi dat-o, într-un caz în care un presupus criminal pare că s-ar fi topit în neant, iar numele celui care a făcut declarația este Benone Matei, Inspectorul general al Poliției Române.
Desfășurarea de forțe formată din lucrători ai Poliției Române, Poliției de Frontieră, Jandarmeriei Române și Inspectoratului pentru Situații de Urgență, sprijinite aerian, prin intermediul elicopterelor puse la dispoziție de M.A.I. pare să nu aibă nicio șansă în fața unui pasionat de deplasări.
În realitate, cazul Emil Gânj nu e doar despre un fugar periculos, ci despre lacune în sistemul de justiție penală, protecția victimelor și cooperarea instituțională. Pentru a preveni astfel de cazuri în viitor, România are nevoie de: sisteme de alertă rapidă în cazuri de risc ridicat (ex. un „Amber Alert” pentru agresori cunoscuți), reforme legislative privind eliberarea condiționată, monitorizare digitală modernă și preventivă.
Ce măsuri ar putea fi luate pentru prinderea mai rapidă a lui Emil Gânj? Supraveghere digitală extinsă: integrarea sistemelor video publice/private cu software de recunoaștere facială, utilizarea mai intensă a dronelor, interceptări și ascultări autorizate ale anturajului apropiat, creșterea recompensei publice (valoarea actuală de 5000 de euro este ridicolă pentru genul acesta de căutare), campanii de informare în satele unde a fost văzut, protejarea identității celor care oferă informații (în multe știri aceștia sunt ușor identificabili), filtre extinse la frontieră și verificarea rețelelor de trafic, cooperare activă cu Interpol și statele vecine (Ungaria, Ucraina, Serbia).
Redacția nostră urmărește cu atenție cazul și revenim cu informații în funcție de evoluția acestuia.
Crivineanu Alin Iulian