De Redactia 
Sursa foto: antena3.ro
Desemnarea oficială a consilierului prezidențial Eugen Tomac în funcția de prim-ministru a activat un mecanism constituțional extrem de rigid, ale cărui reguli stricte de drept public au fost analizate în detaliu de cunoscutul avocat Toni Neacșu. Într-o intervenție argumentată în spațiul public, expertul a atras atenția asupra faptului că sâmbătă, 13 iunie, reprezintă data limită absolută până la care Eugen Tomac are obligația legală de a depune la Parlament lista completă a miniștrilor și programul oficial de guvernare. Acest termen de zece zile este unul de drept public constituțional, ceea ce înseamnă că regulile de calcul sunt diferite de cele civile, prima și ultima zi fiind luate integral în considerare, lăsând un spațiu de manevră extrem de redus pentru negocieri politice de culise.
Conform algoritmului procedural explicat de fostul magistrat, odată ce documentele oficiale sunt înregistrate la Parlament, responsabilitatea revine Birourilor Permanente Comune. Aceste structuri de conducere legislativă au obligația de a stabili audierile candidaților propuși în cadrul comisiilor comune de specialitate și de a fixa data exactă a ședinței plenului reunit pentru votul de învestitură, eveniment ce trebuie să aibă loc în maximum cincisprezece zile de la înregistrare. În scenariul foarte probabil în care Eugen Tomac nu va reuși să își garanteze o majoritate matematică sigură de două sute treizeci și trei de voturi, el se va confrunta cu o alegere strategică majoră: fie își va depune oficial mandatul de premier desemnat înainte de termen, fie va merge direct în fața legislativului pentru a încerca marea cu sarea într-un vot deschis.
Această opțiune ascunde însă o capcană juridică de proporții legată de scenariul dizolvării Parlamentului și al declanșării alegerilor anticipate. Avocatul a clarificat un detaliu tehnic esențial, subliniind că, dacă liderul politic alege să renunțe prematur la mandat fără a se prezenta efectiv la votul Camerelor reunite, acest gest nu va fi contabilizat drept o primă propunere de premier refuzată, blocând astfel cronometrul constituțional necesar președintelui pentru a dizolva legislativul. Dincolo de strategiile de vot, Toni Neacșu a adus în discuție și o problemă critică de legitimitate și legalitate, afirmând că, pentru a fi luat cu adevărat în serios în noul său rol, premierul desemnat ar trebui să își prezinte demisia imediată din funcția de europarlamentar, legislația europeană și legislația națională interzicând explicit cumulul acestor două demnități publice mari.