De Redactia 
Sursa foto: EPPO
Parchetul European (EPPO), sub conducerea Laurei Codruța Kövesi, a publicat luni raportul anual pentru anul 2025, oferind o imagine alarmantă asupra modului în care resursele financiare destinate redresării post-pandemie sunt deturnate. Potrivit documentului, peste 5 miliarde de euro din Mecanismul de redresare și reziliență (PNRR) fac obiectul unor investigații de fraudă, marcând o creștere bruscă a numărului de dosare pe măsură ce statele membre accelerează cheltuielile înainte de termenul limită din decembrie 2026.
La finalul anului 2025, instituția avea în lucru 518 cauze legate de planul NextGenerationEU, dintre care marea majoritate vizează specific fondurile de redresare. Anchetele vizează aproape 2.000 de suspecți și peste 1.400 de infracțiuni, cele mai frecvente metode de fraudare fiind utilizarea de facturi false și contracte fictive pentru obținerea ilegală a subvențiilor. Creșterea numărului de anchete a fost vizibilă în 2025, când s-au deschis de două ori mai multe dosare față de anul precedent, extinzându-se pentru prima dată și în țări precum Belgia, Cipru sau Letonia.
În ceea ce privește România, datele din raportul EPPO indică o presiune imensă asupra bugetului european și național. Cu un prejudiciu estimat la 6,5 miliarde de euro în cadrul a 535 de cauze aflate în lucru, România rămâne un punct central în activitatea procurorilor europeni. În cursul anului 2025, au fost deschise 303 cazuri noi în urma plângerilor primite, reușindu-se obținerea a 18 condamnări definitive. Din prejudiciul total investigat de EPPO la nivel european (peste 67 miliarde de euro), mai mult de două treimi provine din fraude cu TVA și taxe vamale, activități descrise de Kövesi drept o „industrie criminală tolerată prea mult timp”.
Acest raport marchează și finalul mandatului Laurei Codruța Kövesi la șefia Parchetului European. În declarația sa de bilanț, procurorul-șef a subliniat că rata de condamnare de 95% și înghețarea unor active de peste un miliard de euro demonstrează că instituția a devenit un garant tangibil al legii egale pentru toți cetățenii europeni. Cu toate acestea, riscul de corupție rămâne ridicat până la finalul anului 2026, perioadă în care restul fondurilor PNRR trebuie plătite, necesitând o vigilență sporită din partea autorităților naționale și europene.