Sursa foto: Getty Images
Berlinul și Parisul au prezentat recent propuneri separate prin care sugerează acordarea unor beneficii „simbolice” Ucrainei în procesul său de integrare, fără a oferi însă Kievului acces la bugetul comun sau drepturi de vot în viitorul apropiat. Potrivit documentelor consultate de Financial Times, Germania propune un statut de „aderare asociată”, care ar permite reprezentanților ucraineni să participe la reuniunile miniștrilor și liderilor europeni, dar cu un rol consultativ. Franța, pe de altă parte, a descris o variantă de „statut de stat integrat”, prin care accesul la fondurile europene și la Politica Agricolă Comună ar fi amânat până la momentul aderării depline, pentru a evita dezechilibrarea structurii politice și economice actuale a blocului comunitar.
Această abordare prudentă vine ca o reacție la propunerile Comisiei Europene de a accelera procedurile birocratice pentru Ucraina. Majoritatea statelor membre se tem că o aderare rapidă a unei țări aflate în plin conflict și cu o dimensiune agricolă masivă ar putea submina valoarea statutului de membru și ar exercita o presiune insuportabilă asupra bugetului Uniunii. Deși înfrângerea electorală a premierului ungar Viktor Orbán a eliminat un obstacol major din calea discuțiilor de aderare, liderii de la Paris și Berlin consideră că este nevoie de o perioadă de tranziție „simbolică” prin nume, care să poată fi acordată printr-o decizie politică rapidă.
Reacția Kievului a fost însă una de reticență profundă. Președintele Volodimir Zelenski a declarat ferm că Ucraina nu este interesată de o apartenență parțială, subliniind că poporul ucrainean, epuizat de război, nu va accepta un substitut vag pentru integrarea autentică. Vicepremierul pentru integrare europeană, Taras Kachka, a confirmat existența acestor discuții, menționând că dialogul cu marile capitale europene continuă, însă temerile rămân legate de percepția internă a acestor statute intermediare. În ciuda acestor divergențe, Uniunea Europeană nu a închis complet discuția despre o posibilă aderare în anul 2027, deși nicio schiță concretă a procesului nu a fost încă definitivată.
