De Redactia 
Relațiile comerciale dintre București și Paris s-au tensionat brusc pe fondul modului în care România distribuie fondurile masive din programul european SAFE, companiile franceze simțindu-se marginalizate în favoarea giganților industriali germani. Miza este uriașă: surse din cadrul unor grupuri internaționale cu prezență locală indică faptul că Germania urmează să semneze contracte care depășesc pragul de 6 miliarde de euro, în timp ce Franța a reușit să obțină proiecte a căror valoare nu atinge nici măcar 2 miliarde de euro. Această discrepanță a generat un val de frustrare în rândul managerilor francezi, care cer explicații publice privind logica din spatele acestor alocări și avertizează că „business-ul ar trebui separat de politică”.
Dincolo de cifrele financiare, critica francezilor vizează direct utilitatea achizițiilor făcute de statul român. Voci din industrie susțin că multe dintre echipamentele contractate recent nu răspund provocărilor critice cu care se confruntă România, în special în contextul amenințărilor de tip hibrid. Un punct sensibil este platforma gaziferă Neptun Deep, obiectiv strategic care va produce volume uriașe de gaze naturale din 2027 și care ar necesita dotări specifice pentru trupele de intervenție rapidă și vehicule grele de transport, capabile să intervină în caz de sabotaj. În loc de aceste dotări specializate, România a prioritizat prin SAFE avioane multirol și elicoptere, o direcție considerată de unii experți ca fiind insuficientă pentru protecția infrastructurii critice off-shore.
Pe de altă parte, poziția dominantă a Germaniei este susținută de o strategie de „offset” și investiții directe care revitalizează industria locală de apărare. În timp ce francezii își exprimă nemulțumirea, producătorul german Rheinmetall a demarat deja proiectul fabricii de pulberi de la Brașov, o investiție de 500 de milioane de euro care va genera 700 de locuri de muncă și va oferi României o capacitate de producție esențială la nivel regional. Această abordare pragmatică a Berlinului pare să fi cântărit decisiv în balanța decizională de la București, lăsând Franța să recupereze teren într-o competiție în care criteriile politice și cele de securitate națională se întrețes tot mai strâns cu cele economice.