De Redactia 
Curtea Constituțională a României a început luni ședința decisivă în care urmează să se pronunțe asupra legii privind reforma pensiilor magistraților, după două amânări succesive ale deciziei, din 24 septembrie și 8 octombrie. Este o zi considerată de mulți drept una de cotitură pentru sistemul judiciar, într-un context tensionat marcat de proteste, dispute politice și presiuni externe privind îndeplinirea jaloanelor din PNRR.
Potrivit surselor, judecătorii Curții ar urma să declare neconstituțional proiectul de lege inițiat de guvernul condus de Ilie Bolojan, însă nu pentru conținutul său, ci „pe formă”, adică din motive de procedură. Această situație ar însemna că legea nu ar fi fost adoptată cu respectarea tuturor etapelor obligatorii — mai exact, guvernul și-a angajat răspunderea în Parlament fără a obține avizul Consiliului Superior al Magistraturii, un pas considerat esențial pentru validitatea actului normativ.
O astfel de decizie ar anula efectele întregului demers legislativ, fără ca judecătorii CCR să mai analizeze articolele propriu-zise. Legea ar fi returnată inițiatorului, care ar trebui să reia întreaga procedură, respectând toate condițiile legale. Spre deosebire de un viciu „pe fond”, care vizează conținutul și compatibilitatea cu Constituția, un viciu „pe formă” privește doar procesul de elaborare.
Actul normativ, pentru care guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea la 1 septembrie, prevedea creșterea treptată a vârstei de pensionare pentru judecători și procurori până la 65 de ani, precum și plafonarea pensiei de serviciu la 70% din ultimul salariu. Legea a fost contestată la Curtea Constituțională de către Înalta Curte de Casație și Justiție, care a reclamat încălcarea unor principii constituționale privind independența justiției și dreptul de proprietate.
Reforma pensiilor magistraților a generat reacții vehemente în sistemul judiciar. De aproape două luni, instanțele funcționează la capacitate redusă, iar activitatea este limitată la cauzele urgente, în semn de protest față de modificările propuse. Consiliul Superior al Magistraturii a acuzat un „climat de ostilitate” la adresa magistraților, alimentat de poziții politice și campanii mediatice care, potrivit instituției, ar fi încercat discreditarea întregului corp profesional.
Înalta Curte de Casație și Justiție a sesizat CCR nu doar în legătură cu această lege, ci și în privința celei privind pensiile private, considerând că ambele acte normative aduc atingere dreptului de proprietate. „În lipsa unui scop clar definit și a unei compensații adecvate, ingerința devine o privare de proprietate nejustificată, echivalând cu o expropriere indirectă”, au transmis reprezentanții ÎCCJ.
Decizia CCR are o miză uriașă nu doar juridic, ci și politic și economic. Premierul Ilie Bolojan a avertizat că o respingere a legii ar pune sub semnul întrebării legitimitatea guvernului de a continua reformele promise. „Dacă proiectul nu va trece de Curtea Constituțională, e greu de presupus că acest Guvern va mai avea legitimitatea să vină să rezolve alte nedreptăți”, spunea premierul la sfârșitul lunii august, deși ulterior a precizat că „nu se gândește la demisie”.
Pe fondul acestor tensiuni, verdictul Curții Constituționale este așteptat să aibă efecte imediate asupra sistemului judiciar, deja afectat de proteste și întârzieri, dar și asupra calendarului de reforme asumat de România în fața Comisiei Europene. Aproximativ 231 de milioane de euro din fondurile PNRR sunt condiționate de reformarea sistemului de pensii speciale, iar respingerea legii ar putea bloca pentru o perioadă accesul la aceste sume. În așteptarea deciziei, întreaga scenă politică rămâne în suspans, iar ziua de luni se anunță una definitorie pentru direcția viitoare a reformei în justiție.