Sursa foto: colaj gandul.ro
Cei șapte deputați PNL care au inițiat modificările la Legea 544/2001 privind accesul la informațiile publice au retras proiectul de lege, însă gestul lor vorbește mai mult decât vorbește decizia finală. Propunerea legislativă ar fi introdus o categorie de „informații cu regim special”, care ar fi permis șefilor instituțiilor publice să decidă unilateral ce informații rămân secrete, blocând practic accesul cetățenilor și al jurnaliștilor la date de interes public.
Retragerea proiectului nu a venit ca urmare a unei reflecții democratice, ci ca rezultat al unei reacții publice vehemente, atât din partea organizațiilor civice, cât și a jurnaliștilor. Această dinamică arată un mod de lucru periculos: se propune o măsură care afectează transparența, se testează reacția publică, iar dacă opoziția este puternică, proiectul este retras. Aceasta nu este o excepție, ci pare a fi un tipar.
De această dată, cei afectați direct au fost jurnaliștii, iar impactul a fost semnificativ. Criticii proiectului au subliniat că modificările ar fi oferit conducătorilor instituțiilor puteri discreționare de a bloca informațiile, sub pretextul „protejării instituțiilor”, ignorând complet dreptul cetățenilor de a fi informați. Această abordare, chiar dacă nu a fost pusă în practică, ridică semne serioase de întrebare despre respectul față de transparență și responsabilitate.
Mai mult, propunerea legislativă nu ar fi rezolvat niciună dintre problemele reale ale administrației publice, ci ar fi creat paralelisme legislative inutile, având deja mecanisme legale pentru protecția informațiilor sensibile prin Legea 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate.
În esență, tentativa celor șapte deputați PNL a arătat că accesul la informațiile publice poate fi încercat de blocat prin proiecte legislative, testând limitele reacției societății. În acest caz, vigilența jurnaliștilor și a organizațiilor civice a împiedicat o restrângere gravă a dreptului cetățenilor de a fi informați.
Este un semnal de alarmă: transparența nu trebuie să fie niciodată luată de-a gata și cetățenii trebuie să rămână vigilenți, pentru că tentativele de subminare a dreptului la informație sunt frecvente și se manifestă uneori subtil, prin teste legislative care ascund adevăratele intenții.
