De Redactia 
Sursa foto: mediafax.ro
Adoptarea de către plenul Senatului a proiectului de lege inițiat de Alianța pentru Unirea Românilor privind creșterea transparenței în activitatea organizațiilor non-profit a declanșat un conflict ideologic masiv pe scena politică din România, polarizând profund societatea civilă și partidele parlamentare. Noua inițiativă legislativă instituie pentru prima dată obligativitatea declarării și publicării anuale a tuturor surselor de finanțare, a veniturilor încasate și, în mod special, a numelui fiecărui donator privat a cărui contribuție financiară depășește pragul de 5.000 de lei, nerespectarea acestei măsuri atrăgând direct suspendarea activității și ulterior dizolvarea asociației, fundației sau federației vizate. În timp ce inițiatorii și o parte a analiștilor susțin că măsura este vitală pentru siguranța națională, opoziția parlamentară critică vehement proiectul, avertizând că adoptarea sa finală reprezintă o deviere periculoasă de la valorile democratice fundamentale.
Într-o reacție extrem de dură publicată imediat după votul din prima cameră sesizată, reprezentanții Uniunii Salvați România au atacat frontal actul normativ votat de alianța conjuncturală PSD-AUR, catalogându-l drept o lege profund iliberară, menită să slăbească democrația sub paravanul unui pretext onorabil. USR argumentează că statul român deține deja un control absolut și o transparență totală asupra fluxurilor financiare din sectorul neguvernamental, prin intermediul bilanțurilor depuse anual la Ministerul Finanțelor și a formularelor 230 procesate direct de ANAF. Din această perspectivă, reprezentanții formațiunii susțin că singurul scop real al noii reglementări este expunerea publică forțată și intimidarea cetățenilor care susțin financiar cauze civice deosebit de sensibile, precum lupta anticorupție, protecția mediului, drepturile omului sau independența presei libere.
Opoziția își bazează argumentele și pe avizele negative primite de proiect de la Consiliul Legislativ și Consiliul Economic și Social, acesta din urmă avertizând explicit că identificarea nominală a donatorilor va genera un efect de descurajare masiv, care va sufoca sub povara fricii și a birocrației organizațiile caritabile ce se ocupă de copii vulnerabili sau bolnavi în fază terminală. USR atrage atenția că proiectul copiază la indigo legi similare declarate deja neconstituționale sau invalide la nivel european, cum ar fi legea din Ungaria din era Viktor Orbán din 2017, anulată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în 2020, măsurile luate de Slovacia lui Robert Fico în 2025 sau, la origine, celebra lege a „agenților străini” promulgată de Vladimir Putin în Rusia în anul 2012. În acest context, liderii partidului au lansat un apel disperat către deputați, în condițiile în care Camera Deputaților este for decizional, cerându-le să nu voteze o lege care ar pune România pe o listă neagră alături de regimurile autoritare din Rusia și Belarus.
La polul opus, susținătorii proiectului și o serie de experți independenți aduc în discuție avantaje majore în materie de securitate națională, argumentând că opacitatea actuală a unor fonduri private reprezintă o vulnerabilitate sistemică majoră. Invitat în cadrul unei emisiuni de analiză, cunoscutul istoric Marius Oprea a subliniat că reglementarea are meritul incontestabil de a aduce la lumină presupusele circuite financiare rusești secrete, despre care s-a discutat intens în spațiul public și care ar fi constituit unul dintre motivele principale care au dus la anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024. Alți jurnaliști și formatori de opinie au completat această perspectivă arătând că reglementarea este justificată deoarece multe entități de tip ONG fac politică mascată și folosesc scheme financiare opace ce permit spălarea unor sume importante de bani negri, amintind totodată că realități similare de pe continent au determinat inclusiv Parlamentul European să solicite o monitorizare mult mai strictă a acestui sector.