De Redactia 
Sursa foto: facbook.com/ludovicorban.ro
Tensiunile de pe scena politică de la București au atins un nou punct culminant, odată cu decizia Partidului Social Democrat de a muta disputa administrativă în sfera judiciară prin depunerea unei plângeri penale de anvergură împotriva fostului prim-ministru Ludovic Orban. Sesizarea penală vizează deciziile economice adoptate în perioada în care acesta asigura conducerea Executivului, social-democrații reclamând o deturnare masivă de fonduri publice și un prejudiciu adus bugetului de stat calculat la valoarea exactă de 912,5 milioane de lei, sumă care reprezintă echivalentul a aproximativ 175 de milioane de euro. Nucleul acuzațiilor se concentrează pe mecanismul prin care Cabinetul Orban a ales să stingă o datorie istorică și extrem de controversată către investitorii suedezi Ioan și Viorel Micula, precum și către un grup de firme controlate de aceștia, printre care se numără European Food, Starmill și Multipack.
Documentul juridic intrat în posesia presei relevă faptul că social-democrații consideră profund ilegală inițierea și adoptarea Hotărârii de Guvern numărul 917 din anul 2019, act normativ prin care Executivul de la acea vreme a suplimentat într-un mod de urgență bugetul Ministerului Finanțelor Publice, utilizând resurse financiare direct din Fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziția premierului. Autorii plângerii argumentează că apelarea la acest instrument financiar a fost făcută cu încălcarea flagrantă a normelor de tehnică legislativă și execuție bugetară, dat fiind faptul că Fondul de rezervă are destinația exclusivă de a acoperi cheltuieli urgente, imprevizibile și complet neprevăzute, cum ar fi calamitățile naturale. În antiteză, litigiul de arbitraj internațional cu frații Micula era o problemă extrem de bine cunoscută de autoritățile de la București încă din anul 2005, iar decizia Tribunalului Arbitral ICSID fusese pronunțată încă din 2013, situația păstrându-și caracterul litigios și nefiind o surpriză administrativă.
Un alt aspect extrem de grav menționat în plângerea penală a PSD face referire la contextul internațional extrem de delicat în care se găsea România, fiind blocată între două obligații juridice total contradictorii. Pe de o parte, statul român era presat de decizia tribunalului de la Washington să achite despăgubirile pentru a evita executările silite asupra unor active strategice, iar pe de altă parte, Comisia Europeană emisese încă din anul 2015 o decizie extrem de clară prin care interzicea plata acestor sume, considerându-le un ajutor de stat ilegal și incompatibil cu tratatele și dreptul Uniunii Europene. PSD susține că, pentru a forța efectuarea acestei tranzacții financiare uriașe în ciuda avertismentelor de la Bruxelles, s-ar fi exercitat presiuni politice și administrative intense asupra unor înalți funcționari publici din Ministerul Finanțelor, documentul nominalizându-i în acest sens pe Ciprian Badea și Mihai Diaconu, existând indicii și despre o presupusă întâlnire informală chiar în birourile Guvernului, la care ar fi participat direct beneficiarii banilor.
Rădăcinile acestei dispute economice uriașe datează de la sfârșitul anilor ’90, când Guvernul României a creat o serie de facilități fiscale masive, scutiri de taxe și reduceri vamale pentru a atrage capital privat în regiunile defavorizate ale țării, cum a fost zona Ștei-Nucet-Drăgănești din județul Bihor. Profitând de acest cadru, frații Micula, beneficiari și ai cetățeniei suedeze, au pompat peste 200 de milioane de euro în fabrici de produse alimentare și băuturi răcoritoare. Totuși, în perspectiva aderării istorice a României la Uniunea Europeană din 2007, Bucureștiul a fost obligat să revoce prematur aceste scheme de sprijin pentru a se alinia regulilor concurențiale europene, declanșând astfel procesul internațional care a culminat cu obligarea statului la despăgubiri și, ulterior, cu decizia guvernului condus de Ludovic Orban de a achita datoria din banii publici, decizie care devine acum obiectul unui dosar penal de răsunet.