De Redactia 
Sursa foto: nicusordan.ro
Dezbaterea națională privind modificarea cadrului legislativ care reglementează funcționarea și finanțarea organizațiilor neguvernamentale din România a căpătat o turnură extrem de tensionată, după ce proiectul de lege axat pe transparentizarea strictă a fondurilor asociațiilor a reușit să treacă cu succes de votul Senatului. În acest context marcat de dispute aprinse între inițiatorii politici ai actului normativ și reprezentanții sectorului asociativ, președintele României, Nicușor Dan, a decis să intervină direct printr-o luare de poziție publică fermă, încercând să pună o frână simbolică măsurilor considerate abuzive sau disproporționate. Prin intermediul unui mesaj argumentat publicat pe rețelele de socializare, șeful statului a atras atenția că actuala formă a proiectului legislativ riscă să destabilizeze profund societatea civilă și să inhibe dorința cetățenilor de a mai susține financiar cauze comunitare sau umanitare prin donații private.
Poziția exprimată de Nicușor Dan nu contestă nevoia fundamentală de transparență a fluxurilor financiare, acesta subliniind că monitorizarea și controlul activității asociațiilor sunt absolut necesare și se realizează deja într-o bună măsură prin intermediul instituțiilor statului care dețin evidența completă a celor care activează în domeniu. Totuși, președintele a identificat două vulnerabilități majore în textul de lege care a primit undă verde de la senatori, prima dintre acestea fiind obligativitatea de a face publice numele exacte ale tuturor cetățenilor care oferă sprijin financiar. Șeful statului consideră că expunerea publică a donatorilor reprezintă o intruziune nejustificată în viața privată și o măsură radicală care va speria sponsorii, transformându-se rapid într-o sursă majoră de tensiune și polarizare la nivelul întregii comunități.
Cea de-a doua prevedere intens criticată de Nicușor Dan vizează sancțiunile extrem de dure propuse pentru erorile birocratice, cum ar fi măsura dizolvării de drept a unei organizații în cazul în care aceasta nu reușește să depună anumite declarații specifice în termenele rigide impuse. Calificând aceste sancțiuni ca fiind complet disproporționate în raport cu abaterile administrative vizate, președintele a lansat un apel public către deputați, în calitatea Camerei Deputaților de for decizional pe acest proiect de lege, sugerând ca la viitoarele discuții din comisii să fie invitate în mod obligatoriu organizațiile reprezentative ale societății civile pentru a-și expune argumentele tehnice. În opinia sa, adăugarea unei sinteze anuale referitoare la donațiile de importanță majoră ar fi o abordare echilibrată, capabilă să asigure un plus real de transparență fără a agresa mecanismele interne de supraviețuire ale sectorului neguvernamental.
Implicarea vehementă a lui Nicușor Dan în acest dosar sensibil este strâns legată și de trecutul său profesional binecunoscut, acesta fiind recunoscut ca un cunoscător al dificultăților din sistemul asociativ, după ce în anul 2008 a fondat și condus alături de alți activiști Asociația Salvați Bucureștiul, o entitate juridică activă în litigiile de urbanism și patrimoniu. Deși susținătorii proiectului de lege din Parlament afirmă că noile reguli sunt menite doar să scoată la lumină eventuale interese obscure sau finanțări externe necontrolate, avertismentul venit de la cel mai înalt nivel al statului indică riscul ca noua legislație să funcționeze de fapt ca un instrument de cenzură indirectă și de timorare a activismului civic, motiv pentru care viitoarele dezbateri de la Camera Deputaților se anunță cruciale pentru viitorul democrației participative din România.