De Redactia 
Fotografie de ilustrație
Relația dintre puterea executivă și cea judecătorească a atins un punct critic vineri, 20 martie 2026, odată cu anunțul Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) privind demararea unei acțiuni în instanță împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan. Motivul principal al acestui demers juridic fără precedent este decizia Coaliției de guvernare de a diminua drastic bugetul Instanței Supreme, de la 4,9 miliarde de lei la aproximativ 3,1 miliarde de lei, prin amânarea plății unor drepturi salariale restante, câștigate definitiv de magistrați prin sentințe judecătorești. Această sumă, care fusese inițial prevăzută în proiectul de buget pentru a acoperi majorările salariale stabilite retroactiv încă din 2018, a fost redistribuită către „pachetul de solidaritate” de 1,1 miliarde de lei, menit să finanțeze ajutoare pentru pensionari și persoane vulnerabile.
Președinta ÎCCJ, Lia Savonea, a acuzat Executivul de un comportament „incompatibil cu ordinea juridică”, susținând că executarea hotărârilor judecătorești nu este opțională și nici nu poate fi supusă unor reeșalonări unilaterale în funcție de prioritățile politice. Într-un comunicat dur, Instanța Supremă subliniază că aceste creanțe salariale sunt protejate ca bunuri în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului, iar refuzul statului de a-și onora obligațiile de plată subminează grav securitatea juridică și independența magistraților. Mai mult, ÎCCJ ia în calcul și sesizarea Curții Constituționale pentru a verifica legalitatea procedurii prin care amendamentul PSD a fost introdus în legea bugetului, afectând direct stabilitatea financiară a sistemului judiciar.
De cealaltă parte, premierul Ilie Bolojan și-a menținut poziția fermă, argumentând că prioritățile bugetare ale anului 2026 trebuie să reflecte nevoile sociale imediate și să asigure echilibrul macroeconomic. Oficialii guvernamentali susțin că majorarea de aproape 50% solicitată inițial de ÎCCJ era imposibil de susținut fără a pune în pericol ținta de deficit convenită cu partenerii europeni și resursele pentru PNRR. Deși situația riscă să blocheze activitatea multor instanțe din țară, Guvernul mizează pe faptul că urgența adoptării bugetului național legitimează sacrificarea unor restanțe salariale din sectorul public în favoarea sprijinirii populației afectate de inflație. Acest proces se anunță a fi unul de durată, punând la încercare mecanismele de echilibru și control între puterile statului român într-un an electoral tensionat.