De Redactia 
Tensiunile politice dintre Legislativ și Curtea Constituțională ating un nou punct critic, după ce deputata liberală Raluca Turcan a anunțat o inițiativă fără precedent: introducerea răspunderii financiare individuale pentru judecătorii CCR. Reacția vine ca un răspuns direct la cea de-a cincea amânare consecutivă a verdictului privind reforma pensiilor de serviciu, o tergiversare care, în opinia parlamentarului, pune în pericol direct stabilitatea economică a țării. Turcan susține că statul român se află în pragul pierderii a 231 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) din cauza refuzului Curții de a tranșa dosarul, considerând că aceste întârzieri nu mai au o fundamentare juridică reală, ci reprezintă o formă de rea-credință.
Modificările legislative propuse de Raluca Turcan vizează un sistem de sancționare gradual, pornind de la penalizarea absențelor de la ședințele plenului. Astfel, fiecare absență nemotivată ar urma să fie sancționată cu o reducere de 10% din indemnizația brută, mergând până la revocarea judecătorului de către autoritatea care l-a numit (Președinte, Senat sau Camera Deputaților) în cazul a trei absențe consecutive. Elementul de noutate absolută este însă amendamentul care îi va obliga pe magistrații constituționali să acopere din propriile buzunare prejudiciul cauzat statului român, deputata invocând chiar un articol din Constituție care permite tragerea la răspundere a magistraților ce acționează cu gravă neglijență.
Argumentația politică a liberalilor se bazează pe ideea că nicio instituție, oricât de înaltă, nu poate funcționa în afara responsabilității față de interesul național și fondurile europene. Raluca Turcan avertizează că România își pierde credibilitatea externă în fața partenerilor europeni din cauza acestor „jocuri de glezne” juridice care blochează jaloanele esențiale din PNRR. În timp ce judecătorii CCR au stabilit un nou termen pentru 18 februarie, presiunea politică se mută în Parlament, unde acest proiect de lege ar putea redefini radical raportul de forțe dintre puterea politică și gardienii Constituției, forțând o profesionalizare a prezenței și a ritmului de lucru în cadrul Curții.