De Redactia 
Varșovia adoptă o poziție de maximă prudență față de noua arhitectură de pace propusă de Washington, premierul Donald Tusk anunțând miercuri că Polonia nu se va alătura, pentru moment, Consiliului Păcii. Această inițiativă internațională, promovată intens de președintele Donald Trump, are ca obiectiv declarat medierea și stingerea marilor conflicte ale momentului, cu accent pe războaiele din Ucraina și Fâșia Gaza. Deși invitația de a participa la acest organism a fost transmisă mai multor actori globali de relevanță majoră, inclusiv președintelui rus Vladimir Putin, Tusk a invocat „anumite îndoieli naționale” legate de structura și funcționarea consiliului, preferând să mențină Polonia într-o fază de observare și analiză înainte de orice angajament oficial.
Această reticență a Poloniei nu este un caz izolat în regiune, România adoptând o strategie diplomatică similară sub mandatul președintelui Nicușor Dan. Șeful statului român a confirmat că Bucureștiul se află într-un dialog tehnic cu Statele Unite, solicitând clarificări punctuale despre modul în care prevederile din Carta Consiliului Păcii se armonizează cu tratatele și obligațiile internaționale la care România este deja parte. „Este esențial să înțelegem dacă aceste noi reguli pot fi interpretate astfel încât să nu intre în coliziune cu angajamentele noastre anterioare”, a subliniat Nicușor Dan, indicând faptul că România, deși deschisă dialogului pentru pace, nu este dispusă să semneze un cec în alb fără garanții juridice clare.
Contextul internațional în care apare acest Consiliu al Păcii este unul extrem de tensionat, marcat de reconfigurări de forțe și de o fragmentare a opiniilor în rândul aliaților tradiționali ai SUA. Invitația adresată liderului de la Kremlin a generat deja valuri de reacții contradictorii, multe state europene temându-se că noul organism ar putea submina formate de negociere consacrate sau rolul NATO în regiune.