De Redactia 
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, s-a întâlnit la Casa Albă cu președintele american Donald Trump, într-un moment tensionat pentru Kiev, aflat sub un nou val de atacuri ruse. Vizita, a treia din acest an, are loc la doar o zi după ce Trump a anunțat „progrese semnificative” în urma unei convorbiri telefonice de peste două ore cu Vladimir Putin, în care cei doi lideri au convenit să se întâlnească față în față în Ungaria.
Zelenski a declarat, la sosirea sa la Washington, că „Moscova se grăbește să reia dialogul de îndată ce aude despre Tomahawks”, referindu-se la rachetele americane de croazieră cu rază lungă de acțiune pe care Ucraina le solicită pentru a lovi ținte militare și infrastructură strategică din adâncul teritoriului rus. Președintele ucrainean speră să obțină acordul lui Trump pentru această „armă care poate schimba jocul”, argumentând că doar o superioritate tehnologică poate forța Rusia la negocieri reale.
În timpul întrevederii, Zelenski i-a spus liderului american: „Cred că putem pune capăt acestui război cu ajutorul vostru”. Trump a răspuns cu prudență, precizând că furnizarea rachetelor Tomahawk „ar fi o escaladare” și că „vom vorbi despre asta”. Ulterior, el a adăugat că Statele Unite „au nevoie și ele” de aceste rachete, sugerând că decizia rămâne deschisă.
Zelenski a cerut, de asemenea, drone și alte capacități tehnologice, propunând un posibil parteneriat industrial: „Avem o propunere mare cu dronele noastre”, a spus el, în timp ce Trump a admis că este „interesat” de idee, dar a subliniat că SUA trebuie să-și păstreze propriile stocuri.
Convorbirea Trump–Putin de joi a fost privită cu suspiciune la Kiev, mulți temându-se că președintele american ar putea fi influențat de poziția Kremlinului. Rusia a avertizat că o eventuală livrare de Tomahawk către Ucraina ar însemna „distrugerea relațiilor cu Washingtonul” și ar declanșa o „nouă etapă de escaladare”. În același timp, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a vorbit despre o „îngrijorare extremă” la Moscova.
Pe teren, Ucraina traversează o nouă fază critică. În ultimele zile, armata rusă a lansat zeci de rachete și peste 300 de drone asupra infrastructurii energetice și feroviare ucrainene. Cel puțin doi civili au fost uciși și alți 24 răniți în orașul natal al lui Zelenski, în timp ce autoritățile se pregătesc pentru o a patra iarnă consecutivă de pene de curent și distrugeri masive.
În acest context, summitul Trump–Putin anunțat pentru Budapesta ridică întrebări serioase. Ungaria a promis că îl va primi pe liderul rus, deși rămâne, cel puțin până în iunie 2026, obligată să pună în aplicare mandatul de arestare emis de Curtea Penală Internațională pe numele lui Putin. Comisia Europeană a transmis că „salută orice inițiativă care poate duce la o pace durabilă”, dar a subliniat că Rusia trebuie să „își oprească războiul de agresiune”.
Pentru Zelenski, miza acestei întâlniri este dublă: să păstreze sprijinul Washingtonului și să împiedice o eventuală înțelegere bilaterală Trump–Putin care ar putea ocoli Kievul. „Cel mai important pentru oamenii noștri este să aibă garanții de securitate”, a spus președintele ucrainean. Trump, în schimb, a evitat promisiuni ferme, rezumându-se la o formulă ambiguă: „Toată lumea vrea să se termine. Acum trebuie doar să o facem.”
În timp ce Casa Albă a fost decorată cu steaguri americane și ucrainene, în fața clădirii s-au adunat protestatari cu pancarte „No Kings”, reflectând diviziunile interne din SUA. Dincolo de gesturile diplomatice, soarta rachetelor Tomahawk și rezultatul viitorului summit din Ungaria vor arăta dacă Washingtonul rămâne pivotul sprijinului pentru Ucraina sau dacă balanța strategică începe, încet, să se încline.