Explozii la rafinăriile din România și Ungaria. Coincidență sau sabotaj în plin război energetic european?

Sursa foto: dailynewshungary.com

Exploziile care au avut loc luni, 20 octombrie, la două rafinării din România și Ungaria au stârnit îngrijorare și speculații privind un posibil sabotaj, mai ales în contextul tensiunilor energetice dintre Uniunea Europeană, Rusia și Ucraina.

Prima deflagrație s-a produs la rafinăria Petrotel-Lukoil din Ploiești, în jurul orei 11:30, în timpul unor lucrări de întreținere. Potrivit primelor informații, incidentul ar fi avut loc în sistemul industrial de canalizare, trapa unei sonde fiind aruncată în aer în timpul operațiunilor tehnice. La momentul exploziei, unitatea era oprită pentru reparații generale. Petrotel-Lukoil, una dintre cele mai mari rafinării din România, este deținută de compania rusă Lukoil, ceea ce a alimentat speculațiile privind posibile motive sau implicații externe.

Seara, un alt incident aproape identic a avut loc la rafinăria MOL din Százhalombatta, Ungaria, una dintre cele mai importante din regiune. Autoritățile au declarat că incendiul a fost stins până marți dimineață, dar activitatea a rămas suspendată. Cauzele exacte ale exploziei sunt încă necunoscute. Rafinăria procesează țiței livrat prin conducta rusească Druzhba, esențială pentru alimentarea Ungariei și a altor state din Europa Centrală.

Coincidența celor două explozii a apărut în aceeași zi în care miniștrii energiei din Uniunea Europeană au susținut planul Comisiei Europene de eliminare treptată a energiei rusești până în 2028. Conform proiectului, importurile de gaze, GNL și energie electrică provenite din Rusia ar urma să fie interzise, cu excepția unor scutiri temporare pentru țări precum Ungaria și Slovacia, dependente de infrastructura rusească.

Ucraina exercită, la rândul său, presiuni asupra statelor europene pentru reducerea importurilor de petrol din Rusia și a revendicat în ultimul an mai multe atacuri cu drone asupra rafinăriilor de pe teritoriul rus. Potrivit analiștilor, aceste acțiuni ar fi afectat până la 21% din capacitatea totală de rafinare a Rusiei, generând lipsuri de combustibil și creșteri de prețuri interne.

Pe fondul acestor tensiuni, reacțiile politice nu au întârziat să apară. Premierul polonez Donald Tusk a declarat recent că sabotajul conductei Nord Stream „nu a fost o problemă, ci o consecință a unei probleme”, anume construirea sa. În schimb, ministrul ungar de externe Péter Szijjártó a condamnat decizia Poloniei de a refuza extrădarea unui cetățean ucrainean suspectat de implicare în explozia conductei, calificând gestul drept „scandalos” și „un semnal periculos pentru Europa”.

Deocamdată, anchetele din România și Ungaria sunt în plină desfășurare, iar autoritățile nu au avansat concluzii oficiale privind cauzele exploziilor. Totuși, momentul și contextul geopolitic al incidentelor ridică întrebări serioase despre vulnerabilitatea infrastructurii energetice europene într-un climat de confruntare tot mai accentuat între Est și Vest.