EDITORIAL: Tancurile lui Nicușor Dan, suveranitate pe șenile sau „muzee de fier” de 54 de tone impuse de către Washington?

Ieșirea publică a Președintelui Nicușor Dan, care celebrează cu entuziasm prezența tancurilor Abrams în poligonul de la Smârdan, pare desprinsă mai degrabă dintr-un manual de relații publice al Pentagonului decât dintr-o strategie de apărare adaptată realității românești. În timp ce șeful statului laudă „angajamentul solid” și „acțiunea sincronizată” cu partenerul american, acesta trece sub tăcere un adevăr tehnic incomod: tancul Abrams, un gigant de peste 54 de tone, este practic un prizonier al propriei greutăți pe teritoriul României. Într-o țară în care podurile și drumurile județene sunt proiectate pentru limite de tonaj mult inferioare, aceste coloși de fier riscă să devină elemente de decor static în loc să fie forța de asalt agilă de care ar avea nevoie o armată modernă. Este greu de explicat cetățeanului de rând cum o investiție de miliarde de dolari într-o armă care nu poate traversa majoritatea cursurilor de apă din țară fără un suport logistic colosal contribuie real la securitatea sa imediată.

Mai mult, poziția Președintelui ridică semne de întrebare privind viziunea sa asupra războiului modern, într-un secol în care conflictele sunt decise de drone, rachete de precizie și sisteme hipersonice. În timp ce marile puteri investesc în mobilitate, digitalizare și vehicule blindate ușoare capabile să transporte trupele rapid și discret, România pare să achiziționeze, la presiunea Washingtonului, simbolurile unei doctrine militare apuse. Tancul greu, arma-vedetă a secolului trecut, și-a dovedit vulnerabilitatea extremă în fața tehnologiilor ieftine și letale de astăzi, unde o dronă de câteva mii de euro poate anihila un „monstru” de milioane. Sincronizarea perfectă a mesajului președintelui cu postările Ambasadei SUA sugerează că această achiziție este mai degrabă o taxă de loialitate politică decât o decizie fundamentată pe eficiență tactică. Într-un context în care puterea de foc s-a mutat în sfere mult mai înalte, încăpățânarea de a investi în șenile grele pe drumuri care nu le pot susține arată o deconectare periculoasă de la viitorul apărării naționale.