De Redactia 
Sursa foto: mediafax.ro
Demisia lui Ionuț Moșteanu din funcția de ministru al Apărării a declanșat vineri una dintre cele mai agitate zile din politica românească, după ce, timp de ore bune, în interiorul USR s-au purtat discuții intense privind retragerea sprijinului politic în urma scandalului legat de diploma de licență a acestuia. Moșteanu și-a anunțat plecarea printr-o postare pe rețelele de socializare, în care a explicat că face acest pas „cu asumare și respect față de Armata Română”, pentru a nu afecta actul de guvernare într-un context marcat de presiuni de securitate și de agresivitatea Rusiei în regiune. În mesajul său, el a subliniat că a discutat decizia cu președintele României, cu premierul, cu liderul partidului și cu colegi apropiați, cărora le-a mulțumit pentru susținere.
Surse din partid au confirmat că mai mulți lideri intenționau să ceară retragerea sprijinului politic într-o ședință programată la prânz, subiect pe care președintele formațiunii, Dominic Fritz, nu îl mai putea evita. Scandalul pornise de la o investigație a ziarului Libertatea, care dezvăluise nereguli în CV-urile lui Moșteanu din perioada în care ocupa funcții în Ministerul Transporturilor și în companii de stat. În documentele de atunci apărea o diplomă emisă de Universitatea Athenaeum, instituție care a precizat ulterior că acesta „nu a fost niciodată student” acolo. În versiuni ulterioare ale CV-ului figura Universitatea Bioterra, cu finalizarea studiilor abia în 2015, diplomă care nu se regăsea însă în actele oficiale din perioada în care Moșteanu ocupa funcții publice.
În mesajul de demisie, Moșteanu a invocat responsabilitatea față de instituțiile statului și riscul ca dezbaterea privind formarea sa profesională să umbrească activitatea ministerului într-un moment dificil. El a rememorat cele cinci luni de mandat, în care spune că a accelerat programele de înzestrare, a consolidat relațiile cu aliații și a acționat împotriva „băieților deștepți” din industria de apărare, mulțumind colegilor și familiei pentru sprijin. A transmis și un mesaj politic, apreciind că România se află „prinsă între unii care au capturat-o și sunt conectați la banii publici și unii care vor să-i dea foc”, evocând rolul unor lideri precum Ilie Bolojan, Nicușor Dan și colegii din USR în menținerea direcției proeuropene.
Demisia a provocat reacții rapide pe scena politică. Președintele USR, Dominic Fritz, a spus că are „mare respect” pentru gestul lui Moșteanu, pe care l-a descris drept un ministru integru, implicat și apreciat de partenerii internaționali, subliniind contribuția sa la negocierea Programului SAFE, ce prevede investiții de peste 16 miliarde de euro în înzestrarea Armatei. Purtătorul de cuvânt al partidului, Cristian Seidler, a afirmat că plecarea este o decizie strict personală și a susținut că Moșteanu a fost „un foarte bun ministru”, invocând inclusiv episodul în care acesta ar fi refuzat o mită de un milion de euro. Seidler a adăugat că situația privind CV-ul era cunoscută și discutată în spațiul public, anticipând clarificări ulterioare.
Pe de altă parte, opoziția a folosit momentul pentru critici dure. Liderul AUR, George Simion, a salutat demisia, dar a susținut că aceasta nu rezolvă „problema structurală a unui Guvern incapabil”, acuzând USR că își trădează propriile promisiuni privind competența și integritatea și că miniștrii săi nu ar avea pregătirea necesară domeniilor pe care le conduc.
Executivul a reacționat rapid pentru a asigura continuitatea la conducerea ministerului. Premierul Ilie Bolojan a anunțat că îi va propune președintelui ca interimatul să fie preluat de Radu Miruță, actualul ministru al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului. În cursul după-amiezii, Administrația Prezidențială a anunțat că președintele Nicușor Dan a semnat decretul prin care ia act de demisia lui Moșteanu și îl numește pe Miruță ministru interimar al Apărării și vicepremier.
Încheierea mandatului lui Ionuț Moșteanu lasă deschisă atât disputa politică din interiorul USR, cât și întrebările privind standardele de verificare a integrității în instituțiile publice, în timp ce Guvernul trebuie să gestioneze una dintre cele mai importante funcții din arhitectura de securitate a României într-o perioadă în care tensiunile regionale sunt în continuă creștere.