De Redactia 
Sursa foto: gandul.ro
Președintele Nicușor Dan a deschis seria consultărilor oficiale la Palatul Cotroceni cu partidele politice parlamentare în vederea desemnării unui nou candidat pentru funcția de prim-ministru. Această mișcare politică vine la scurt timp după ce Guvernul condus de liberalul Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură, ca urmare a retragerii sprijinului politic de către Partidul Social Democrat și a unui vot decisiv asigurat cu sprijinul Alianței pentru Unirea Românilor. Procesul de desemnare este guvernat strict de prevederile Articolelor 85 și 103 din Constituția României, care stipulează că șeful statului are obligația de a numi un candidat după consultarea partidelor, acesta având ulterior la dispoziție un termen de 10 zile pentru a cere votul de încredere al Parlamentului asupra listei de miniștri și a programului de guvernare.
Prima formațiune care a intrat la discuții cu șeful statului a fost Partidul Social Democrat. Delegația condusă de Sorin Grindeanu a transmis clar că formațiunea este pe deplin pregătită să își asume conducerea viitorului executiv și să propună un nume pentru funcția de premier. Reprezentanții PSD au impus însă două condiții ferme pentru configurarea viitoarei culise guvernamentale: excluderea categorică a posibilității ca Ilie Bolojan să mai fie nominalizat prim-ministru și limitarea parteneriatelor politice doar la nivelul partidelor cu o orientare clar pro-occidentală. În paralel, consilierii prezidențiali de la Cotroceni ar fi insistat pe lângă președintele Nicușor Dan pentru varianta unui guvern tehnocrat, o opțiune privită însă cu reticență de principalele forțe politice.
Imediat după social-democrați, la Palatul Cotroceni a sosit delegația AUR, formată din George Simion, Dan Dungaciu și Petrișor Peiu. Liderul partidului a anunțat oficial că formațiunea își asumă intrarea la guvernare, cerând un mandat clar pentru scoaterea țării din criza politică și economică actuală. Un moment tensionat s-a consumat chiar la începutul discuțiilor, când George Simion a încercat să îi înmâneze președintelui un document conținând măsuri pentru „repararea erorilor guvernării Bolojan”, însă Nicușor Dan a refuzat să preia foile în timpul salutului, dându-le ulterior deoparte în momentul în care delegația s-a așezat la masa negocierilor.
Din tabăra liberală, fostul premier Ilie Bolojan a prezentat o poziție intransigentă după ieșirea de la consultări, anunțând că PNL nu va mai face parte și nu va susține sub nicio formă un guvern din care să facă parte PSD. Bolojan a criticat dur atitudinea social-democraților, acuzându-i că au fugit de răspunderea reformelor structurale și că au inițiat moțiunea de cenzură tocmai pentru a bloca măsurile guvernamentale de stopare a rispei banului public. Liderul liberal a punctat că partidul său va prefera calea opoziției în locul unei noi coaliții mari lipsite de reforme și a respins, de asemenea, varianta susținerii unui prim-ministru tehnocrat.
Aceeași linie de respingere a unei colaborări cu social-democrații a fost adoptată și de Uniunea Salvați România. Președintele USR, Dominic Fritz, aflat în fruntea unei delegații din care au mai făcut parte miniștrii Diana Buzoianu, Oana Țoiu și Radu Miruță, a declarat ferm că formațiunea sa refuză sprijinirea unui executiv alături de PSD. Fritz a prezentat succint realizările recente ale miniștrilor USR din ultimele săptămâni de interimat, printre care recuperarea unor prejudicii la Romsilva, atragerea de fonduri europene de mediu și transparentizarea patrimoniului de imobile deținute de RA-APPS, argumentând că stabilitatea și modernizarea țării pot fi asigurate doar de oameni serioși, nu de cei care au declanșat criza guvernamentală.
În ciuda presiunilor exercitate de partidele mari pentru asumarea unor formule politice pure, în cercurile de la Cotroceni continuă să fie evaluat intens profilul Deliei Velculescu ca posibil premier tehnocrat. Cu o carieră de peste două decenii în structurile Fondului Monetar Internațional și recunoscută la nivel mondial pentru rigoarea și fermitatea demonstrate în timpul negocierilor de bailout din Grecia și Cipru, Velculescu este văzută ca o soluție de avarie capabilă să gestioneze problemele bugetare acute ale României. Nominalizarea sa rămâne însă o ecuație complicată, dat fiind refuzul manifestat deja de partide precum PNL și rezervele exprimate de liderii care își doresc un control politic direct asupra viitorului cabinet.