De Redactia 
Sursa foto: rte.ie
Duminică, 19 aprilie 2026, cetățenii bulgari sunt chemați la urne pentru a opta oară în ultimii cinci ani, într-un nou efort de a pune capăt instabilității politice cronice care a marcat țara vecină. Scrutinul parlamentar anticipat are loc după demisia guvernului de coaliție condus de conservatorii de la GERB în decembrie 2025, pe fondul unor proteste masive anticorupție susținute de actualul președinte, Rumen Radev. Bulgaria, care a reușit performanța istorică de a adera la zona euro la 1 ianuarie 2026, se află acum în fața unei alegeri fundamentale între continuitatea oferită de partidele tradiționale și ascensiunea unui nou pol de putere construit în jurul președintelui Radev.
Principala forță politică favorită în sondajele de dinaintea votului este partidul Bulgaria Progresistă, formațiune condusă de Rumen Radev, care intră în cursă cu un avantaj considerabil. Datele centralizate de Alpha Research plasează acest partid pe primul loc cu o intenție de vot de aproximativ 34,2%, în timp ce agenția Trend indică un scor de 33,2%. Radev, un fost pilot NATO și comandant al Forțelor Aeriene, a reușit să polarizeze opinia publică: în timp ce susținătorii săi îl văd ca pe un lider capabil să curețe statul de corupție, observatorii occidentali și criticii interni îl asociază tot mai des cu modelul de lider „perturbator” al UE, comparându-l cu Viktor Orban. Această etichetă vine în urma pozițiilor sale sceptice privind ajutorul militar acordat Ucrainei și a dezacordului față de politica Bruxelles-ului în privința securității est-europene.
Pe locul secund în preferințele electoratului se situează partidul GERB, condus de figura dominantă a ultimului deceniu, Boiko Borissov, creditat cu aproximativ 18,5% – 19,5% din sufragii. Mandatul său este însă puternic contestat de opoziție, care îl acuză de „capturarea sistematică a statului”, invocând controlul asupra parchetului și consiliului judiciar. Competitorii pentru locurile următoare includ coaliția liberală pro-europeană PP-DB, cu aproximativ 11,5%, urmată de DPS (partidul minorității turce) cu 9,1% – 9,4% și formațiunea naționalistă Renașterea, care oscilează între 5,8% și 7,4%. Partidul Socialist Bulgar (BSP) se află la limita pragului electoral de 4%, componența finală a noului parlament depinzând masiv de participarea la vot, estimată la aproximativ 3,2 – 3,3 milioane de alegători.
În total, 14 partide și 10 coaliții se luptă pentru un loc în Adunarea Națională, o ofertă politică mai restrânsă față de scrutinul din octombrie 2024. Marea intrigă a zilei de duminică nu este neapărat câștigătorul, ci numărul de partide care vor reuși să treacă pragul, factor care va determina viabilitatea oricărei viitoare coaliții de guvernare. Într-o Bulgarie care se bucură deja de beneficiile economice ale monedei unice, dar care suferă sub povara unor chirii în creștere și a incertitudinii politice, votul din 19 aprilie reprezintă un test crucial pentru reziliența democratică și orientarea geopolitică a Sofiei în următorii ani.