De Redactia 
Sursa foto: agerpres.ro
Datoria externă totală a României a crescut cu 1,9 miliarde de euro în luna ianuarie 2026, atingând un nou prag de presiune asupra stabilității macroeconomice, conform celor mai recente date publicate de Banca Națională a României. Această evoluție reflectă o accelerare a împrumuturilor externe, fiind alimentată în principal de componenta datoriei publice, pe fondul necesarului de finanțare a deficitului bugetar și a serviciului datoriei anterioare. Din suma totală raportată, datoria externă pe termen lung a rămas pilonul principal, însă variațiile de la începutul anului semnalează o dependență continuă de piețele de capital externe într-un context internațional marcat de volatilitate și dobânzi încă ridicate.
Analiza structurii datoriei arată că datoria externă directă a statului a fost motorul principal al creșterii, în timp ce datoria privată negarantată a avut o evoluție mai temperată. În paralel, BNR a raportat și situația contului curent al balanței de plăți, care a înregistrat un deficit semnificativ în prima lună a anului, parțial acoperit de investițiile străine directe și de transferurile de capital de la Uniunea Europeană. Totuși, ritmul în care datoria totală se acumulează ridică semne de întrebare în rândul analiștilor financiari cu privire la sustenabilitatea pe termen mediu a raportului dintre datoria externă și Produsul Intern Brut, mai ales în condițiile în care balanța comercială rămâne dezechilibrată.
Evoluția din ianuarie 2026 confirmă tendința de creștere a gradului de îndatorare externă observată și în anul precedent, forțând autoritățile monetare și fiscale să monitorizeze atent indicatorii de solvabilitate. Deși rezervele internaționale ale României se mențin la un nivel confortabil, asigurând o acoperire adecvată a importurilor de bunuri și servicii, acumularea rapidă de noi obligații externe impune o gestionare riguroasă a cheltuielilor publice. În lipsa unei corecții a deficitelor gemene, România riscă să devină tot mai vulnerabilă la schimbările de sentiment ale investitorilor străini, ceea ce ar putea scumpi costurile viitoare de refinanțare a datoriei deja existente.