De Redactia 
Premierul Ilie Bolojan a anunțat recent că, începând din ianuarie 2026, românii vor plăti impozite semnificativ mai mari pe proprietăți și pe autovehicule, inclusiv pentru utilajele agricole. În timp ce Parlamentul urmează să adopte formal pachetul fiscal, cifrele prezentate arată creșteri dramatice: impozitele pe locuințe vor urca cu aproape 80%, iar pentru mașini taxele vor fi ajustate în funcție de norma de poluare.
Guvernul motivează această decizie prin necesitatea colectării veniturilor pentru a reduce deficitul și „gap-ul” de TVA, însă pentru cetățeni aceste majorări reprezintă o povară reală, cu impact direct asupra bugetelor familiilor. În timp ce premierul vorbește despre „închideri de portițe” și „optimări” fiscale, mesajul transmis este clar: statul prioritizează colectarea imediată a banilor, fără a analiza efectele sociale ale măsurilor.
Reamintim că pachetul fiscal, care include aceste taxe locale, a fost deja adoptat sub asumarea răspunderii guvernamentale în septembrie 2025, dar CCR a declarat neconstituționale anumite prevederi privind testele poligraf pentru angajații statului. În loc să revizuiască proiectul și să ia în calcul echilibrul social, Guvernul se concentrează acum pe colectarea forțată a impozitelor, păstrând majorările în vigoare.
Este o abordare care ridică semne de întrebare: în ce măsură cetățenii pot face față unor creșteri masive de taxe, în timp ce Guvernul vorbește despre „încasări vitale” și optimizări fiscale? Politica fiscală nu trebuie să fie doar un exercițiu tehnic de colectare a banilor, ci și un instrument de echitate socială. Această măsură pare să ignore tocmai acest principiu.
Românii se văd, din nou, prinși între justificarea tehnocrată a statului și realitatea impactului asupra portofelului lor. În lipsa unor măsuri compensatorii și a unei dezbateri reale în Parlament, creșterile anunțate riscă să transforme anul 2026 într-un adevărat șoc fiscal pentru populație.