De Redactia 
Înalta Curte de Casație și Justiție a respins, luni, afirmațiile potrivit cărora ar fi existat un acord între instituție și Guvern privind proiectul de lege referitor la pensiile magistraților. Reacția vine după declarațiile lui Kelemen Hunor, care a sugerat într-o emisiune televizată că ÎCCJ ar fi fost consultată informal asupra formei proiectului și că ar fi validat indirect unele prevederi.
Într-un comunicat oficial, Înalta Curte subliniază că asemenea interpretări „nu corespund realității” și că instituția nu are, prin lege sau prin Constituție, atribuții de avizare a proiectelor legislative. „Declarațiile recente, inclusiv cele făcute de domnul Hunor Kelemen, care lasă impresia că asupra acestui proiect ar fi existat o acceptare din partea Înaltei Curți, riscă să afecteze încrederea publică în independența justiției”, precizează instanța supremă.
ÎCCJ explică faptul că o consultare informală nu poate fi considerată un acord instituțional și nici o validare a conținutului unei inițiative legislative. „Atribuirea către instanța supremă a unui rol de consilier legislativ al Guvernului sau Parlamentului reprezintă o deformare gravă a ordinii constituționale și o atingere adusă principiului separației puterilor în stat”, arată comunicatul.
Totodată, Înalta Curte amintește că a respins în mod constant orice modificare care ar putea afecta statutul sau independența magistraților. „Înalta Curte de Casație și Justiție reafirmă cu fermitate că nu a abandonat și nu va abandona niciodată rolul său constituțional, iar magistrații din România trebuie să aibă convingerea că independența lor nu poate fi negociată sau folosită ca pretext în dispute politice”, transmite instituția.
Declarațiile lui Kelemen Hunor, care au provocat reacția ÎCCJ, au fost făcute la Digi24, unde liderul UDMR a explicat că în timpul discuțiilor despre forma finală a legii pensiilor speciale ar fi existat o analiză „informală” a proiectului de către magistrați. El a spus că varianta finală a legii prevede o vechime de 10 ani pentru calculul pensiei, nu 15, așa cum se discutase inițial.
Prin reacția sa, Înalta Curte transmite un avertisment clar către clasa politică: implicarea instanțelor în procesele de decizie legislativă, fie și la nivel de „consultare informală”, poate fi interpretată drept o încălcare a independenței justiției și o distorsionare a principiilor constituționale care separă puterile în stat.