De Redactia 
Curtea Constituțională a României (CCR) a pus punct miercuri, 18 februarie 2026, uneia dintre cele mai tensionate dispute juridice din ultimii ani, declarând constituțională legea privind reforma pensiilor speciale ale magistraților. Decizia, luată cu majoritate de voturi după cinci amânări succesive, validează proiectul pe care Guvernul condus de Ilie Bolojan și-a angajat răspunderea în decembrie 2025. Curtea a respins obiecțiile formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), argumentând că noile reglementări respectă principiul trecerii graduale la noile condiții de pensionare și nu încalcă independența justiției.
Noua legislație introduce schimbări structurale majore în modul de calcul și vârsta de pensionare a judecătorilor și procurorilor. Principalele modificări prevăd scăderea cuantumului pensiei de la 80% din ultimul salariu brut la 70% din ultimul salariu net, plafonată la 55% din media indemnizațiilor brute pe ultimele 60 de luni. De asemenea, vârsta de pensionare va crește progresiv până la 65 de ani în anul 2042, cu o perioadă de tranziție de 15 ani. Magistrații se vor putea pensiona în continuare anticipat la 35 de ani vechime, însă cu o penalizare anuală de 2% până la împlinirea vârstei standard.
Reacțiile politice și juridice nu au întârziat să apară, evidențiind o falie adâncă între puterile statului. Premierul Ilie Bolojan a salutat decizia drept un gest de echitate socială și a anunțat demersuri imediate pentru recuperarea celor 231 de milioane de euro din PNRR blocate de Comisia Europeană din cauza acestui jalon. La polul opus, președintele ÎCCJ, Lia Savonea, a calificat decizia drept un „recul grav” și a anunțat că va sesiza instituțiile europene, susținând că independența justiției nu este negociabilă. În timp ce președintele Nicușor Dan se pregătește pentru promulgarea legii, reprezentanții CSM au avertizat asupra unui posibil „colaps sistemic” prin pierderea resursei umane din tribunale și parchete.
Decizia CCR este definitivă și general obligatorie, urmând să intre în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial și promulgarea de către șeful statului. Dincolo de miza financiară legată de fondurile europene, acest precedent creat de „modelul Bolojan” ar putea deschide calea pentru recalibrarea celorlalte categorii de pensii de serviciu, vizând uniformizarea sistemului de pensii din România.