De Redactia 
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat luni, 12 ianuarie 2026, că România ar putea lua în calcul trimiterea de trupe în Groenlanda în cadrul unor scenarii specifice de securitate colectivă. Potrivit oficialului, o astfel de decizie ar putea fi fundamentată fie pe invocarea Articolului 5 al Tratatului NATO, fie prin participarea la o „coaliție de voință”, caz în care detașarea forțelor s-ar face fără activarea mecanismului de apărare reciprocă. Ministrul a subliniat că orice hotărâre de acest tip aparține Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) și trebuie supusă ulterior votului în Parlamentul României.
Declarațiile ministrului vin pe fondul intensificării dezbaterilor internaționale privind securitatea în Arctica, după ce președintele american Donald Trump și-a reiterat public intenția de a aduce Groenlanda sub controlul SUA, invocând necesitatea de a preveni influența Rusiei sau a Chinei în regiune. Radu Miruță a menționat că, spre deosebire de Franța sau Marea Britanie, care au capacități nucleare și au anunțat deja posibile desfășurări de forțe pentru a descuraja o eventuală anexare, România are o capacitate militară limitată și nu se află în aceeași situație strategică. Totodată, acesta a reiterat poziția oficială a Bucureștiului privind conflictul din vecinătate, precizând că „nu se va trimite cizma soldatului român în Ucraina”.
În plan internațional, Aliații europeni, sub coordonarea Londrei și a conducerii militare a NATO, elaborează planuri incipiente pentru consolidarea prezenței militare pe insula daneză. Obiectivul acestei misiuni, care ar putea implica nave de război și aeronave din Marea Britanie, Germania și Franța, este de a asigura protecția teritoriului și de a convinge administrația americană să renunțe la planurile de preluare a insulei. În timp ce oficialii de la Downing Street poartă discuții pentru a răspunde preocupărilor președintelui Trump, autoritățile române monitorizează situația prin prisma angajamentelor luate în cadrul Alianței Nord-Atlantice.