Psihoterapia în recuperarea cardiovasculară

Boala cardiovasculară (BCV) este principala cauză de morbiditate și mortalitate în lume. Numărul deceselor cauzate de BCV rămân alarmant de ridicat, și se estimează faptul că în anul 2030 va atinge cifra de 23 de milioane, deși ratele generale ale mortalității s-au redus în ultimele decenii.

În anul 2020 au existat 1,7 milioane decese cauzate de bolile sistemului circulator, un procent echivalent cu 32,7% din totalul deceselor. În România una din 2două persoane au decedat printr-o afecțiune cardiovasculară, reprezentând un procent de 52%, aproape dublu față de ponderea la nivelul UE.

La noi în țară, conform datelor medicilor de familie una din patru persoane, deci peste patru milioane de români, se află în evidență cu o boală cardiovasculară.

Boala ischemică cardiacă și accidentul vascular cerebral ocupă primele doua poziții în clasamentul afecțiunilor care generează dizabilitate și deces, astfel că, ratele mortalității prin accident vascular cerebral au fost de trei până la patru ori mai mari decât media UE.

Cauzele care duc la apariția bolilor cardiovasculare: consumul de alcool, consumul de droguri, dieta bogată în grăsimi, sedentarismul, insomnia, stresul psihologic.

Consumul de alcool

Efectele negative ale consumului de alcool sunt: schimbări în circulația sangvină, slăbirea muşchiului cardiac, răspuns inflamator, moarte celulară, creșterea tensiunii, modificări anatomice ale inimii. Abuzul de alcool reprezintă o cauză a hipertensiunii arteriale și a fibrilațiilor atriale, care se pot solda cu complicații precum accidentele vascular-cerebrale. Alcoolicii cronici prezintă riscul de cardiomiopatie dilatativă etanolică, o suferință gravă, care afectează mușchiul inimii și care poate chiar să provoace moarte subită.

Fumatul

Acesta reprezintă un factor major în declansarea  bolilor cardio-vasculare, având efect aditiv cu ceilalţi factori de risc. Statisticile arată că: riscul unui bărbat cu vârsta între 35 şi 40 de ani de a suferi un infarct miocardic non-letal este de 4 ori mai mare dacă este fumător (în cazul femeilor, riscul este de 5 ori mai mare pentru cele care fumează), femeile fumătoare şi care utilizează contraceptive orale au risc de 10 ori mai mare în a dezvolta boli cardiovasculare, fumătorii au risc de anevrism aortic de opt ori mai mare faţă de nefumători, nouă din zece pacienţi cu arteriopatie periferică sunt fumători, o treime dintre decesele prin cardiopatie ischemică se datorează fumatului, fumatul creşte riscul de accident vascular cerebral cu 50% la persoanele sub 65 ani.

Consum de droguri

Consumul de droguri produce următoarele consecințe pentru organism: alterarea stării de conștiență, alterarea termoreglării și autoreglării tensiunii arteriale, cefalee,  tulburări de ritm, dureri abdominale, greață, creșterea riscului de boli cu transmitere sexuală, stop cardiorespirator, crize epileptiforme. Prin administrarea intravenoasă a drogurilor pot apărea efecte secundare severe, cum ar fi colabarea patului venos, fistule arterio-venoase, ischemie acută, tromboze venoase, bacteriemii și endocardită bacteriană.

Dietă bogată în grasimi

Conform studiilor de specialitate s-a ajuns la concluzia că grăsimile trans sunt cele răspunzătoare de boala coronariană, cele saturate neavând nicio legătură. Regăsite în margarină și hrană procesată (prăjituri), grăsimile trans industriale sunt nocive deoarece conțin uleiuri vegetale hidrogenate, care cresc cu până la 21% șansele de a dezvolta o boală cardiovasculară. De asemenea, este de preferat ca grăsimile saturate să nu depășească 11% din dieta zilnică, pentru că există posibilitatea ca acestea să crească riscul altor tipuri de boli.

Sedentarism

Riscurile la care se expun cei ce nu fac mișcare sunt:

Bolile de inimă – sedentarismul încetinește circulația sângelui și vasele de sânge devin rigide și se pot bloca. În situatii grave, acest lucru conduce la ateroscleroza și stop cardiac

Obezitatea – Datorită faptului că se consumă multe calorii care nu se ard, acestea sunt depozitate în organism sub forma grăsimii în exces.

Diabetul zaharat -Lipsa activității fizice, duce la creșterea volumului de glucoză, funcția pancreasului (care secretă insulina) fiind suprasolicitată, iar acest lucru creste șansele de instalare a diabetului de tip 2.

Insomnia

Insomnia este nemulțumirea față de calitatea sau cantitatea somnului  și este asociată cu dificultăți la inițierea sau menținerea somnului și trezirea dimineața devreme cu incapacitatea de a reveni la somn .