De Redactia 
Sursa foto: Getty Images
Curtea Europeană, instanța superioară a UE a decis: Comisia Europeană a greșit refuzând să dea publicității mesajele text trimise de Ursula von der Leyen șefei Pfizer în timpul negocierilor pentru a asigura vaccinurile Covid-19.
Comisia Europeană nu a dat o explicație plauzibilă cu privire la motivul pentru care schimburile dintre președintele său și Albert Bourla de la Pfizer nu au putut fi făcute publice atunci când un jurnalist de investigație le-a solicitat în 2021. În acel an, Pfizer a semnat contracte de miliarde de euro pentru vaccinuri cu UE, inclusiv un acord pentru 1,8 miliarde de doze suplimentare.
Conţinutul mesajelor dintre von der Leyen şi Albert Bourla rămâne secret, într-un caz de fierbinte care a devenit cunoscut la Bruxelles sub numele de Pfizergate. Grupul anticorupție Transparency International a salutat hotărârea Curții Europene ca fiind o „victorie de referință pentru transparența în UE”, adăugând că ar trebui să servească drept catalizator pentru a pune capăt unei „atititudini restrictive față de libertatea de informare”.
Ursula von der Leyen a devenit președinte al Comisiei în 2019, iar în decurs de un an s-a confruntat cu sarcina de a conduce răspunsul UE la pandemia Covid. Ea a câștigat un al doilea mandat de cinci ani la sfârșitul anului trecut. Hotărârea de miercuri amenință să-i deterioreze reputația, din cauza lipsei aparente de transparență din jurul acordului privind vaccinul Pfizer, în care a jucat un rol atât de semnificativ.
Comisia Europeană a declarat că va studia îndeaproape hotărârea și va lua în considerare următorii pași, dar a insistat că transparența a fost „întotdeauna de o importanță capitală”. Controversa a izbucnit în aprilie 2021, când jurnalista de la New York Times, Matina Stevis, a dezvăluit cum Ursula von der Leyen a negociat în privat cu șeful Pfizer, după ce partenerul său german BioNTech a obținut aprobarea de reglementare pentru medicamentul său Covid.
Articolul l-a determinat pe jurnalistul de investigație Alexander Fanta, care a lucrat pentru o publicație germană, să folosească o cerere privind informațiile de interes public, pentru a vedea schimbul de mesaje între ianuarie 2021 și mai 2022, însă Comisia Europeană l-a refuzat, spunând că nu are informațiile solicitate.
În conformitate cu normele Comisiei privind transparența, tot personalul, inclusiv președintele, trebuie să-și arhiveze documentele. Cu toate acestea, mesajele text mobile sunt o zonă gri, iar cazul a depins în mare măsură de faptul dacă ar trebui sau nu să fie considerate ca înregistrări importante.
Un oficial UE a susținut săptămâna aceasta că mesajele SMS nu au fost „considerate sistematic documente publice” și nu au fost înregistrate ca atare. Jurnalistul Alexander Fanta a dus cazul la Ombudsmanul European în 2021, unde o anchetă a constatat că eșecul Comisiei de a găsi mesajele text a echivalat cu o administrare defectuoasă.