De Redactia 
Confirmarea oficială a intrării României în recesiune tehnică a declanșat un val de reacții politice virulente, transformând datele economice într-un câmp de luptă între partenerii de coaliție. Institutul Național de Statistică a anunțat vineri o scădere a Produsului Intern Brut cu 1,9% în ultimul trimestru al anului 2025, marcând al doilea interval consecutiv de contracție după minusul de 0,2% înregistrat anterior. Această realitate contabilă a oferit muniție opoziției interne din PSD, care a lansat atacuri frontale la adresa premierului Ilie Bolojan, în timp ce tabăra liberală, miniștrii tehnocrați și președintele Nicușor Dan au închis rândurile în jurul Executivului, susținând că asistăm la o corecție necesară după excesele bugetare din trecut.
Social-democrații au adoptat un ton extrem de critic, Adrian Câciu afirmând că țara a fost „băgată în gard” din cauza refuzului premierului de a aplica planuri de stimulare economică. Mihai Fifor a mers mai departe, folosind o metaforă chirurgicală dură pentru a descrie reformele actuale: el l-a comparat pe Bolojan cu „un om cu barda” care intervine brutal asupra unui pacient stabil, provocând un colaps al funcțiilor vitale ale economiei. În completare, liderul PSD Sorin Grindeanu a numit situația „o rușine pentru Coaliție”, indicându-l pe Bolojan drept vinovat principal din cauza unei „încăpățânări duse la absurd” și cerând implementarea urgentă a unui program de relansare economică.
De cealaltă parte, Ilie Bolojan a respins categoric eticheta de criză, definind momentul drept o tranziție asumată și tranzitorie de la un model bazat pe consum și deficit, specific anului 2024, la unul bazat pe investiții și disciplină bugetară. Premierul a subliniat că recesiunea tehnică este un cost anticipat al acestei „însănătoșiri” și a proiectat un optimism temperat, estimând că economia se va reașeza începând cu a doua jumătate a anului 2026. Într-o poziție de forță, Bolojan a declarat că nu se teme de presiunile politice sau de amenințările cu dărâmarea Guvernului, punctând că prioritatea sa absolută rămâne închiderea bugetului de stat.
Susținerea pentru direcția actuală a fost întărită de președintele Nicușor Dan, care a explicat că această contracție de 2% este cauzată de reducerea consumului, un fenomen alimentat fie de scăderea puterii de cumpărare, fie de prudența cetățenilor. Șeful statului a subliniat că România reușește să reducă un deficit masiv fără asistență externă de tip FMI, bazându-se pe o economie privată solidă și pe fondurile europene din PNRR. Ministrul Dragoș Pîslaru a completat această viziune, acuzându-i pe critici de ipocrizie și numindu-i „zeci de politicieni habarniști” care au devalizat banul public și acum sabotează singurul administrator capabil să scoată țara din impas. Totodată, prim-vicepreședintele PNL Ciprian Ciucu a descris criticile PSD drept un „spectacol grotesc”, reamintind că liberalii au fost mereu cei care au reparat dezastrele lăsate în urmă de populiștii de stânga.
Totuși, unitatea liberală nu este lipsită de nuanțe. Europarlamentarul Rareș Bogdan a tras un semnal de alarmă serios, avertizând că suprataxarea și tăierile fără logică ar putea „duce România în cap”. El a cerut o revenire rapidă la măsuri liberale clasice, reducerea costului muncii și facilități pentru antreprenori, semnalând totodată un risc major de colaps în sectorul imobiliar. În ciuda acestor tensiuni, Ilie Bolojan a confirmat o colaborare convergentă cu președintele Nicușor Dan pe temele de politică externă și apărare, subliniind că reformele asumate sunt o necesitate națională care depășește mizele politice de moment.