De Redactia 
Sursa foto: facebook/Adrian Caciu
Aprecierile privind execuția bugetară și starea economiei României vin din partea fostului ministru de Finanțe, Adrian Câciu, care subliniază că alarma lansată în ultimele luni cu privire la deficit și o presupusă criză bugetară este exagerată.
Potrivit lui Câciu, România a încheiat primul semestru al anului 2025 pe creștere economică, iar deficitul la șase luni a fost sub nivelul programat, cu 0,6 puncte procentuale mai mic. Investițiile publice au depășit cu peste 6 miliarde de lei deficitul primar, iar PIB-ul nominal pentru ultimele patru trimestre a ajuns la peste 1.820 miliarde lei (364 miliarde euro), comparativ cu 211 miliarde euro în 2019.
„Ok, am încheiat acel ciclu care nu arată deloc rău, dar despre care „reformiștii” de Oradia și corul de bocitoare au spus ca e dezastru(ei fiind însă parte a subiectului vituperat, pe baza căruia au obtinut functii, bani, sinecuri, proiecte). Au visat numai junk si dezastru desi, 150 mld euro în plus la economia națională nu sunt de trecut cu vederea!”, declară Adrian Câciu pe facebook.
Fostul ministru PSD evidențiază că execuția bugetară pe primele șapte luni arată un deficit cash de 4,04% din PIB, sub nivelul programat de 4,8%. Veniturile structurale au crescut ușor, iar viteza de creștere a veniturilor totale a depășit-o pe cea a cheltuielilor, semnalând o consolidare fiscală moderată. Totodată, valoarea investițiilor publice a fost mai mare decât deficitul primar, iar absorbția fondurilor nerambursabile structurale a ajuns la 17,1%, peste media Uniunii Europene. Cheltuielile de personal s-au menținut la nivelul lunii noiembrie 2024.
Pe de altă parte, Câciu atrage atenția asupra cheltuielilor cu dobânzile, mai mari decât cele programate, generate în parte de operațiuni de răscumpărare anticipată a titlurilor de stat. Aceste operațiuni, deși reduc costurile viitoare, generează presiune asupra deficitului curent și se reflectă integral în deficitul ESA.
Fostul ministru subliniază că România nu se confruntă cu un dezastru bugetar, iar consolidarea veniturilor și nivelul investițiilor indică o stabilitate relativă. El recomandă Guvernului să ofere informații clare privind evoluția cheltuielilor primare nete și a deficitului total, să adopte rapid un program de stimulare economică și să evite măsuri care ar putea reduce consumul guvernamental și potențialul de dezvoltare.
Câciu mai menționează că România dispune de rezerve lichide echivalente cu aproximativ 25% din PIB, iar deficitul primar este acoperit de investiții, ceea ce reduce nevoia unor acorduri externe sau măsuri drastice de austeritate.
