De Redactia 
Franța a fost joi scena unei mobilizări masive împotriva măsurilor bugetare anunțate de fostul premier François Bayrou, continuată sub conducerea noului prim-ministru Sébastien Lecornu. Sindicatele principale au chemat la grevă și demonstrații, cerând un buget echitabil și protecția drepturilor muncitorilor și serviciilor publice. Autoritățile estimează că între 600.000 și 900.000 de persoane au participat la nivel național, cu o prezență semnificativă în Paris, Marsilia, Toulouse, Rennes, Nantes, Lyon și Bordeaux. În capitală, numărul protestatarilor a fost estimat între 30.000 și 60.000, în timp ce în întreaga țară s-au desfășurat aproximativ 250 de procesiuni.
Participanții au fost extrem de diverși, de la angajați și profesori la tineri activiști, elevi de liceu și pensionari. Annie Del Gatto, pensionară din Marsilia, a declarat că a venit să „impună un echilibru al puterii” între cetățeni și guvern, în timp ce elevii au blocat simbolic intrările unor licee din Paris și Marsilia, purtând sloganuri precum „Free Palestine” și „ACAB”. Pentru a gestiona manifestațiile, peste 80.000 de polițiști și jandarmi au fost mobilizați la nivel național, susținuți de vehicule blindate și tunuri de apă. Prefecturile au emis avertismente fără precedent, amenințând cu intervenția imediată în cazul blocajelor sau al grupărilor violente, iar în Martinica o tentativă de sabotaj asupra unei rețele de apă a fost dejucată.
Traficul public a fost grav afectat, cu peste 90% din șoferii de metrou și 80% din șoferii RER în grevă, iar unele linii de tramvai și autobuz au fost suspendate sau perturbate. Stații centrale precum Opéra, Bastille și Place de Clichy au fost închise, iar operațiuni de blocaj în Marsilia și Toulon au fost dejucate de forțele de ordine. Tehnologia a jucat un rol esențial în monitorizarea protestelor, cu flote de drone folosite de poliție și jandarmerie, în timp ce cadrele juridice au limitat strict supravegherea, fără captarea sunetului sau recunoaștere facială.
Ministerul de Interne a raportat, într-un raport la prânz, 94 de arestări, dintre care 15 la Paris, 32 de arestări ale poliţiei, dintre care 6 în capitală şi un poliţist uşor rănit. Până la amiază, Ministerul a identificat 476 de acțiuni, dintre care 341 se aflau pe autostrada publică și 135 de blocade.
Reacțiile politice au fost variate. Fabien Roussel, liderul PCF, a subliniat „strigătul inimii” al cetățenilor, iar Olivier Faure, președintele PS, a remarcat că francezii cer un echilibru de putere și măsuri sociale echitabile. Vicepreședintele RN, Sébastien Chenu, a arătat înțelegere față de protestatari, fără a-i încuraja însă să manifesteze. Greva și demonstrațiile din 18 septembrie marchează o mobilizare largă și diversă, cu un impact semnificativ asupra traficului și vieții cotidiene, în timp ce sindicatele continuă să ceară distribuirea echitabilă a efortului bugetar și protecția drepturilor muncitorilor.
Jean-Luc Mélenchon, fondatorul mișcării La France insoumise, l-a acuzat joi, la Marsilia, pe președintele Emmanuel Macron că este responsabil pentru „haosul” din prezentul politic și social al Franței. „Președintele, este haosul, nu eu, iar tot ceea ce trăim acum este rezultatul acțiunilor sale”, a declarat Mélenchon pe 18 septembrie, în timpul unei zile de mobilizare națională. El a cerut din nou o apariție publică a șefului statului. Întrebat despre apelurile la protest, liderul politic a avertizat că „dacă trebuie să numiți ‘haos’ orice mobilizare socială sau politică, atunci nu mai suntem într-o democrație”. Mélenchon a respins violențele de stradă, afirmând că acestea servesc doar intereselor adversarilor săi politici. „Orice acțiune violentă îl servește pe domnul Retailleau, care are nevoie de incendii, de coșuri de gunoi arse și de tot acest spectacol pentru a poza în salvator. În realitate, acest om este o provocare ambulantă”, a spus el presei, fiind însoțit de eurodeputații La France insoumise, Manuel Bompard și Sébastien Delog.