De Redactia 
Sursa foto: gandul.ro
O decizie de ultimă oră a Tribunalului București aruncă Partidul Național Liberal într-o criză juridică și politică fără precedent, blocând practic efectele structurilor de conducere recent alese. Judecătorii Secției a III-a Civilă au analizat cererea de ordonanță președințială depusă de puternica tabără disidentă anti-Bolojan și au decis să admită în parte solicitarea acesteia. Instanța a dispus suspendarea provizorie a executării și a tuturor efectelor juridice ale Hotărârii Consiliului Național Extraordinar al PNL din data de 19 iunie 2026, actul fundamental prin care fusese convocat Congresul Extraordinar al partidului. Această măsură radicală rămâne valabilă până la soluționarea definitivă a fondului litigiului penal-civil aflat pe rolul Secției a V-a. Deși magistrații au admis excepția lipsei calității procesuale pasive personale în cazul președintelui Ilie Bolojan și al secretarului general Dan Motreanu, decizia lovește direct în persoana juridică a Partidului Național Liberal. Surse judiciare importante indică faptul că, prin această suspendare, sunt automat înghețate și invalidate toate actele subsecvente, inclusiv organizarea propriu-zisă a Congresului din 21 iunie 2026, lăsând formațiunea politică fără o conducere recunoscută legal.
Ofensiva în instanță a fost declanșată de un grup masiv de lideri liberali de prim-rang, reprezentați în acest proces de renumitele avocate Roxana Tudose și Claudia Cliza. Printre semnatarii acțiunii care au contestat dur linia politică impusă de Ilie Bolojan se numără grei ai partidului precum Monica Anisie, Andrei Baciu, Lucian Bode, Rareș Bogdan, Sorin Câmpeanu, Alina Gorghiu, Ion Iordache, Aneta Matei, Ciprian Pandea, Nicoleta Pauliuc, Sorin Prișcă, Sebastian Rusu, George Scarlat, Dragoș Soare, Ionuț Stroe, Hubert Thuma, Adrian Veștea și Mihail Veștea. Aceștia au deschis nu mai puțin de patru procese distincte prin care solicită anularea integrală a deciziilor luate la Congresul Extraordinar. Miza principală o reprezintă desființarea hotărârii care impunea excluderea „de drept” a oricărui parlamentar liberal care ar îndrăzni să susțină sau să participe la formarea unui guvern alături de PSD, dincolo de mandatul oficial, dar și anularea moțiunii „Modernizare cu rădăcini”, prin care Ilie Bolojan a fost încoronat președinte alături de echipa sa de prim-vicepreședinți și vicepreședinți.
Motivele de nelegalitate invocate de contestatari în fața judecătorilor sunt extrem de severe și pun sub semnul întrebării integritatea statutului PNL. În primul rând, reclamanții au demonstrat că noile hotărâri au fost adoptate în baza unui proiect de Statut care nu fusese încă încuviințat de Tribunalul București și nici publicat în Monitorul Oficial, încălcând flagrant Legea partidelor politice nr. 14/2003, singurul document valid fiind cel aprobat în 2025. De asemenea, disidenții au reclamat nerespectarea gravă a procedurilor disciplinare, încălcarea dreptului la apărare și sfidarea unei alte decizii judecătorești a Tribunalului Ilfov, care interzisese măsuri similare. Desfășurarea Congresului a fost descrisă ca un simulacru afectat de vicii majore: lipsa proceselor-verbale oficiale de numărare a voturilor, neverificarea cvorumului de ședință și folosirea unor buletine de vot editate abuziv, din care lipseau cu desăvârșire opțiunile elementare de „împotrivă” sau „abținere”.
Tensiunile ating cote maxime în contextul în care un alt proces crucial, axat pe suspendarea generală a tuturor efectelor Congresului Extraordinar, a fost amânat de Tribunalul București pentru data de 8 iulie 2026. Contestatarii îl acuză direct pe premierul demis Ilie Bolojan de o strategie deliberată de tergiversare și de ascundere a documentelor oficiale. La mai bine de zece zile de la desfășurarea evenimentului politic, noua conducere a refuzat să redacteze și să depună la grefa instanței hotărârile legate de alegerea președintelui și modificarea statutului, deși a redactat în regim de urgență deciziile punitive și de excludere ale contestatarilor. Această conduită este văzută de opoziția internă ca o încercare disperată de a evita controlul de legalitate. În paralel, pe surse politice circulă informația că tabăra anti-Bolojan pregătește deja o mișcare de avarie: înființarea Partidului Liberal-Conservator, o nouă platformă politică disidentă concepută special pentru a se poziționa strategic în spatele actualului președinte, Nicușor Dan, fapt ce ar putea reconfigura total majoritățile parlamentare.