De Redactia 
Pe 9 septembrie 2025, capitala Qatarului, Doha, a fost scena unui atac aerian israelian care a vizat conducerea Hamas. Potrivit armatei israeliene, lovitura a fost „precisă” și a avut ca țintă liderii organizației teroriste responsabili pentru atacurile din 7 octombrie 2023 și pentru escaladarea violențelor împotriva Israelului. Premierul Benjamin Netanyahu a confirmat că operațiunea a fost inițiată și condusă exclusiv de Israel, subliniind că statul israelian își asumă întreaga responsabilitate și că nu există imunitate pentru liderii Hamas oriunde s-ar afla.
Hamas a declarat că delegația sa de negociere din Doha a supraviețuit atacului, deși șase persoane și-au pierdut viața, printre care fiul principalului negociator Khalil al-Hayya și un membru al forțelor de securitate din Qatar. Armata israeliană a precizat că a luat măsuri pentru a limita daunele colaterale asupra civililor și că lovitura a fost parte a răspunsului la atacurile Hamas asupra Israelului, inclusiv împotriva civililor din Ierusalim și soldaților israelieni din Gaza. Premierul Netanyahu a mai spus că războiul împotriva Hamas nu se limitează la Fâșia Gaza, ci vizează organizația oriunde s-ar afla conducerea sa.
Atacul a stârnit furie la nivel regional și internațional. Guvernul Qatar a condamnat lovitura drept o „încălcare flagrantă a dreptului internațional” și a subliniat că securitatea și suveranitatea sa nu vor fi tolerate să fie compromise. Alte state arabe, inclusiv Iordania, Kuweitul, Emiratele Arabe Unite și Omanul, au emis declarații de condamnare, denunțând operațiunea drept o escaladare provocatoare și periculoasă. Președintele palestinian Mahmoud Abbas a declarat că atacul amenință securitatea și stabilitatea regională și a cerut o oprire imediată a escaladării.
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a catalogat atacul ca o încălcare a suveranității Qatarului și a avertizat asupra riscurilor unei destabilizări regionale mai ample. Administrația Trump a confirmat că a fost notificată în prealabil despre operațiune, însă, potrivit declarațiilor oficiale, nu a blocat lovitura și nici nu a folosit influența sa pentru a opri atacul, deși Qatar găzduiește o importantă bază militară americană. Casa Albă a precizat că președintele Trump vede eliminarea Hamas ca un scop legitim și a discutat cu liderii israelieni și qatarezi după incident.
Locuitorii din Doha au fost surprinși de explozii, iar fumul s-a ridicat deasupra cartierului central unde a avut loc atacul. Complexul vizat era unul rezidențial și includea mai multe clădiri cu piscine și o școală în apropiere.
Lovitura aeriană a fost efectuată de avioane israeliene, care au efectuat 10 lovituri asupra unei singure ținte, iar oficialii israelieni au afirmat că operațiunea a fost coordonată între armata israeliană și agenția de securitate Shin Bet, cu aprobarea prim-ministrului Netanyahu și a ministrului Apărării Israel Katz. Ministrul israelian al Securității Naționale, Itamar Ben-Gvir, a salutat decizia, considerând-o o „măsură istorică” împotriva teroriștilor.
Acest atac marchează o escaladare majoră a tensiunilor în Orientul Mijlociu, intervenind la doar două zile după ce administrația americană a prezentat organizației Hamas cele mai recente propuneri pentru un acord de încetare a focului și schimb de ostatici. Analistul BBC Jeremy Bowen notează că Israelul, atacând Hamas pe teritoriul unui aliat apropiat al SUA, semnalează că războiul împotriva organizației nu mai este limitat de negocierile diplomatice. În același timp, Frank Gardner subliniază furia qatarezilor, care au investit ani de zile pentru a media pacea între Israel și Hamas și care acum se confruntă cu o acțiune care le-ar putea compromite rolul în regiune.
Israelul susține că atacul a fost justificat ca răspuns la violențele Hamas și că face parte dintr-un efort mai larg de a neutraliza conducerea organizației. Hamas, pe de altă parte, consideră operațiunea un eșec și acuză SUA de complicitate din cauza sprijinului continuu acordat Israelului. Incidentul pune sub semnul întrebării perspectivele pentru pace în Gaza și ridică întrebări serioase despre securitatea regiunii și despre rolul aliaților internaționali într-un conflict deja extrem de tensionat.