De Redactia 
Sursa foto: mediafax.ro
Scena politică de la București intră într-o dinamică extrem de tensionată, odată cu demararea oficială a consultărilor pentru configurarea viitoarei echipe guvernamentale. Premierul desemnat Eugen Tomac începe o săptămână decisivă, marcată de negocieri intense cu principalele formațiuni politice din Parlament în vederea obținerii susținerii necesare pentru învestirea noului Cabinet. Tomac a primit mandatul oficial din partea președintelui României, Nicușor Dan, în cadrul unei ceremonii ce a avut loc joi, la Palatul Cotroceni, la aproape o lună de la demiterea precedentului executiv condus de Ilie Bolojan. Conform normelor constituționale prevăzute în articolul 103, noul șef al Executivului are la dispoziție un termen strâns de doar șase zile pentru a cristaliza o majoritate stabilă, urmând ca ulterior să prezinte Legislativului programul politic și lista completă a echipei de miniștri pentru votul de încredere.
Programul rundelor de negocieri politice a fost deja structurat și se va desfășura chiar la sediile partidelor din arcul parlamentar, debutând luni dimineață. Prima întâlnire oficială este programată la ora 11.00 cu liderii Partidului Național Liberal, fiind urmată la ora 14.00 de o discuție cu reprezentanții Uniunii Salvați România, în timp ce ultima întrevedere a zilei va avea loc la ora 17.00 cu conducerea Partidului Social Democrat. Echipa de comunicare a premierului desemnat a precizat că Eugen Tomac va susține declarații de presă detaliate după fiecare rundă de consultări pentru a prezenta evoluția discuțiilor. Misiunea noului premier este una extrem de dificilă, calculele politice arătând că are nevoie de cel puțin 233 de voturi favorabile în plenul reunit al Parlamentului pentru ca viitorul său cabinet să fie validat.
Deși lista oficială nu a fost încă validată, o serie de nume sonore din mediul academic și tehnic au început deja să fie vehiculate pentru portofoliile cheie. Pentru Ministerul Apărării Naționale, propunerea agreată este Mihnea Motoc, diplomat de carieră și fost magistrat care a mai condus acest minister, având un istoric solid ca fost ambasador în Olanda și reprezentant permanent pe lângă Organizația pentru Interzicerea Armelor Chimice. Ministerul Afacerilor Externe ar putea fi preluat de Luca Niculescu, actual secretar de stat și fost ambasador în Franța, oficial care gestionează direct dosarul strategic de aderare a României la OCDE. La Ministerul Finanțelor este menționat Bogdan Drăgoi, actual președinte al Lion Capital și fost ministru în perioada guvernului Ungureanu, în timp ce la Ministerul Justiției este favorit Cosmin Soare Filatov, consilier prezidențial pe probleme constituționale.
Segmentul economic și cel social din viitorul cabinet ar putea fi acoperit de specialiști recunoscuți în domeniile lor de activitate. La Ministerul Energiei este propusă Corina Popescu, fost director la companii precum Electrica și Transelectrica, având deja experiența de secretar de stat dobândită în echipa lui Dacian Cioloș. Pentru Ministerul Agriculturii, favorit este rectorul Academiei de Studii Economice din București, Nicolae Istudor. Acesta ar fi acceptat nominalizarea venită dinspre zona social-democrată, însă cu condiția fermă ca executivul să își păstreze statutul de cabinet tehnic, independent de jocurile strict politice. Ministerul Afacerilor Interne ar putea rămâne sub coordonarea actualului secretar de stat Bogdan Despescu, fost șef al Poliției Române, asigurându-se astfel continuitatea administrativă, în timp ce portofoliul Muncii ar urma să fie încredințat Laviniei Niculescu, specialist aflat în conducerea Agenției Naționale a Funcționarilor Publici.
Zonele de educație și cultură aduc de asemenea propuneri inedite. Ministerul Educației ar putea fi preluat de Sorin Costreie, conferențiar universitar la Facultatea de Filosofie din cadrul Universității din București și actual consilier al președintelui Nicușor Dan pe probleme de învățământ și cercetare. La Ministerul Culturii este vehiculat Adrian Papahagi, eseist și filolog. În schimb, portofoliul Ministerului Sănătății rămâne pentru moment descoperit, după ce președinta Colegiului Medicilor din România, Cătălina Poiană, a anunțat oficial printr-un mesaj public că refuză nominalizarea, preferând să își continue proiectele de modernizare a sistemului medical din actuala sa funcție de conducere.