De Redactia 
Sursa foto: facebook.com/nicusordan.ro
Președintele Nicușor Dan a făcut în sfârșit un pas pentru deblocarea crizei politice actuale și l-a desemnat oficial pe Eugen Tomac pentru funcția de prim-ministru. Tomac ocupă în prezent funcția de consilier onorific pentru relația cu românii de pretutindeni în cadrul Administrației Prezidențiale și intră în linie dreaptă pentru negocierile parlamentare. Potrivit prevederilor constituționale, premierul desemnat are la dispoziție zece zile pentru a-și structura echipa guvernamentală, a definitiva programul de guvernare și a se prezenta în fața Camerelor reunite ale Parlamentului pentru a solicita votul de încredere.
Șeful statului și-a motivat public alegerea, explicând că a făcut această numire deoarece partidele politice nu au reușit să ajungă la un consens clar după prăbușirea vechii structuri executive. Pentru a fi învestit oficial în funcție, noul Guvern Tomac are nevoie de susținerea a cel puțin două sute treizeci și trei de deputați și senatori. În culise se vehiculează intens ideea formării unui executiv compus din miniștri tehnocrați, surse din piața media menționând că lista favoriților pentru portofoliile economice și sociale cheie este deja în analiză. Înainte de opțiunea Tomac, în spațiul public a fost intens vehiculat și numele Deliei Velculescu, fost oficial al Fondului Monetar Internațional, ca o posibilă variantă de premier tehnocrat capabil să gestioneze reformele.
Reacțiile scenei politice au apărut imediat după anunțul de la Palatul Cotroceni, evidențiind poziții nuanțate din partea marilor partide. Din partea Partidului Social Democrat, secretarul general Claudiu Manda s-a arătat optimist și a declarat că este convins de capacitatea lui Tomac de a construi o echipă capabilă să răspundă așteptărilor cetățenilor, iar Sorin Grindeanu a confirmat deschiderea partidului pentru discuții oficiale. La polul opus, analistul Petrișor Peiu a criticat dur decizia prezidențială, avertizând public că președintele a inaugurat o perioadă de real pericol pentru democrație. De asemenea, Partidul Național Liberal a anunțat că ia act de decizie, dar a impus condiții stricte de fond pentru a acorda voturile sale în Parlament, în timp ce Kelemen Hunor a temporizat calendarul consultărilor, declarând că Uniunea Democrată Maghiară a Românilor nu se grăbește și va purta discuții cu premierul desemnat abia la jumătatea săptămânii viitoare.
Această nominalizare vine pe fondul unei instabilități cronice declanșate de ruperea coaliției de guvernare anterioare. Criza politică majoră a început în momentul în care Partidul Social Democrat, cea mai mare formațiune politică din alianță, a decis să își retragă sprijinul politic pentru premierul Ilie Bolojan, invocând neînțelegeri profunde legate de ritmul reformelor structurale și de măsurile de austeritate propuse. Ulterior, Guvernul Bolojan a fost demis oficial în urma unei moțiuni de cenzură inițiate de PSD și AUR, care a strâns 281 de voturi favorabile. Deși președintele a organizat o primă rundă de consultări oficiale cu liderii politici încă din data de 18 mai, el a refuzat la acel moment o desemnare rapidă, preferând să prelungească discuțiile până la conturarea unei majorități pro-occidentale clare. Dacă proiectul Tomac va pica în Parlament, procedura se reia de la capăt, iar un al doilea eșec consecutiv îi va oferi președintelui pârghiile constituționale pentru dizolvarea Legislativului și declanșarea alegerilor anticipate.