Sursa foto: gandul.ro
Publicația independentă Gândul se confruntă cu un atac fără precedent asupra capacității sale de informare a publicului, după ce gigantul tehnologic Meta a suspendat pagina de Facebook a ziarului. De mai bine de două luni, accesul celor peste 1 milion de urmăritori la fluxul de știri este blocat, generând un prejudiciu uriaș, estimat la aproximativ 6-7 milioane de vizualizări zilnice și aproape 200 de milioane de afișări lunare. Deși pagina beneficia de „bifa albastră” care îi atesta autenticitatea, Meta a acționat pe 22 februarie 2026 fără un avertisment prealabil, invocând ulterior motive vagi legate de drepturi de autor, deși toate sesizările fuseseră deja soluționate amiabil de către jurnaliști.
Redacția Gândul califică această măsură drept un abuz de putere și un atentat grav la adresa libertății de exprimare, garantată de Articolul 30 din Constituția României, care interzice explicit cenzura și suprimarea publicațiilor. Situația este cu atât mai alarmantă cu cât survine într-un context în care ziarul a adoptat o poziție critică fermă față de Putere, ridicând suspiciuni asupra caracterului politic al restricției. În acest sens, publicația a solicitat autosesizarea autorităților de reglementare, precum ANCOM, Consiliul Concurenței și chiar Comisia Europeană, acuzând Meta de parazitism economic și de încălcarea regulilor concurenței libere prin favorizarea indirectă a altor entități media care nu se confruntă cu astfel de blocaje.
Această criză nu este un fenomen izolat, publicația Gândul făcând paralele cu acțiunile juridice istorice demarate în Franța, unde peste 200 de instituții media au dat în judecată Meta pentru practici neloiale și utilizarea neautorizată a conținutului jurnalistic. În timp ce giganții tehnologici încasează sume colosale din publicitatea digitală în România fără a plăti taxe echivalente sau a răspunde în fața legislației naționale, munca de ani de zile a jurnaliștilor poate fi pulverizată printr-un singur algoritm opac. Lupta pentru redeschiderea paginii Gândul devine astfel un caz școală despre vulnerabilitatea democrației în fața deciziilor discreționare ale platformelor globale, într-o epocă în care accesul la informație este tot mai des controlat de entități private care nu recunosc granițele juridice ale statelor în care operează.
