De Redactia 
Sursa foto: iccj.ro
Tensiunile dintre puterea judecătorească și cea executivă au atins un punct critic vineri, 27 martie 2026, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a formulat oficial o plângere prealabilă la adresa Guvernului și a Ministerului Finanțelor. Demersul reprezintă prima etapă obligatorie înainte de acționarea în instanța de contencios administrativ și vine ca reacție la decizia Executivului de a nu asigura fondurile necesare pentru plata drepturilor salariale restante ale judecătorilor. Este vorba despre aproximativ 1,8 miliarde de lei, sume prevăzute în titluri executorii scadente în 2026, care ar fi fost redirecționate de coaliția de guvernare către pachete de asistență socială și proiecte ale autorităților locale.
Instanța supremă acuză un „refuz nejustificat” și sistematic al autorităților de a respecta hotărâri judecătorești definitive, subliniind că necuprinderea acestor sume în bugetul pe anul 2026 reprezintă o încălcare gravă a cadrului normativ. ÎCCJ, condusă de Lia Savonea, avertizează că persistența în această conduită va angaja nu doar răspunderea instituțională a Guvernului, ci și răspunderea civilă personală a funcționarilor și demnitarilor care contribuie la menținerea refuzului de plată. Magistrații susțin că reeșalonarea unilaterală și repetată a acestor datorii, care au devenit „un bun” protejat de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, afectează independența justiției și predictibilitatea statului de drept.
Conflictul are la bază un amendament susținut de PSD în faza de adoptare a bugetului, prin care fondurile destinate inițial ÎCCJ și Ministerului Public au fost diminuate drastic pentru a finanța ajutoare pentru pensionari și persoane vulnerabile, în contextul crizei economice actuale. În timp ce Guvernul Bolojan invocă necesitatea solidarității sociale și limitele deficitului bugetar, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) s-a raliat protestului Înaltei Curți, amintind că executarea hotărârilor judecătorești nu este opțională. Această confruntare juridică riscă să blocheze activitatea administrativă a instanțelor și să genereze noi penalități uriașe pe care statul român va fi obligat să le plătească ulterior din cauza întârzierilor.