De Redactia 
Criza politică din Franța a atins luni un nou punct critic, după ce premierul Sébastien Lecornu și-a anunțat demisia, la mai puțin de o lună de la preluarea funcției. Președintele Emmanuel Macron a acceptat imediat cererea, potrivit publicației Le Figaro, alimentând astfel instabilitatea politică ce domină scena franceză de mai bine de un an. Demisia vine într-un moment de tensiune maximă, în care opoziția de dreapta cere organizarea de alegeri anticipate, iar extrema dreaptă profită de haosul politic pentru a-și consolida poziția.
Numit premier la începutul lunii septembrie, Lecornu a rezistat în funcție doar 27 de zile, devenind cel mai efemer prim-ministru din istoria modernă a Franței. Decizia sa de a pleca survine la doar o zi după ce prezentase structura noului guvern, contestată puternic atât de opoziție, cât și de o parte a majorității prezidențiale. Într-o declarație publică, Lecornu a explicat că „nu erau îndeplinite condițiile care să-i permită să rămână în funcție”, arătându-se dezamăgit de refuzul partidelor de a face compromisuri. „Fiecare formațiune politică voia ca cealaltă să adopte integral propriul program”, a spus el, într-o formulare ce reflectă blocajul instituțional de la Paris.
Reacțiile nu au întârziat să apară. Atât Marine Le Pen, cât și Jordan Bardella, liderii Rassemblement National, au cerut demisia președintelui Macron și dizolvarea Adunării Naționale. „Alegerile vor avea loc în următoarele săptămâni, dacă nu chiar în următoarele zile, iar Rassemblement National va fi pregătit să-și asume responsabilitatea”, a declarat Bardella. De partea stângii, Jean-Luc Mélenchon, liderul mișcării La France Insoumise, a solicitat examinarea imediată a moțiunii de destituire a președintelui Macron, depusă de 104 deputați.
În plan economic, efectele politice s-au resimțit rapid. Bursa de la Paris a înregistrat luni dimineață o scădere de aproape 2%, investitorii reacționând nervos la vestea demisiei și la incertitudinea tot mai mare din jurul Palatului Élysée. Criza politică, începută în vara lui 2024 după victoria extremei drepte la alegerile europarlamentare, pare departe de a se încheia. Dizolvarea Parlamentului, decizia controversată a lui Macron de atunci, a dus la un peisaj politic fragmentat și la dificultăți în formarea unei majorități stabile.
La un an distanță, președintele francez se confruntă cu cea mai dificilă perioadă a mandatului său, fără o majoritate clară și cu o opoziție tot mai vocală. În timp ce Parisul încearcă să-și regăsească echilibrul politic, Franța se apropie de o nouă rundă electorală ce ar putea redesena complet harta puterii la vârful statului.