De Redactia 
Sursa foto: stirilemedia
Fostul primar al Capitalei, Sorin Oprescu, condamnat definitiv la 10 ani și 8 luni de închisoare pentru fapte de corupție, a fost eliberat luni de autoritățile din Grecia, la două zile după ce fusese reținut în apropierea orașului Salonic. Potrivit unor surse citate de Antena 3 CNN, magistrații greci au decis ca Oprescu să fie lăsat în libertate, sub control judiciar, până la judecarea cererii de extrădare, care va fi analizată de consiliul judecătoresc în cel mult 40 de zile.
Fostul edil nu are voie să părăsească teritoriul Greciei și este obligat să se prezinte periodic la poliție. În fața procurorului, Sorin Oprescu a refuzat extrădarea în România, invocând probleme medicale și condițiile precare din penitenciarele românești. Avocații săi au susținut că starea de sănătate a clientului nu i-ar permite o detenție în regim obișnuit, reluând argumente similare cu cele din 2022, când instanțele elene au respins prima solicitare de extrădare.
Autoritățile române au anunțat însă că vor continua demersurile pentru aducerea lui Oprescu în țară. Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declarat că „impedimentul invocat anterior de partea greacă a dispărut”, susținând că România oferă în prezent condiții de detenție conforme standardelor europene. În cazul în care fostul primar va refuza din nou să coopereze, dosarul extrădării va fi analizat de o instanță elenă, care va decide în perioada următoare dacă acesta va fi predat autorităților române.
Sorin Oprescu a fost condamnat definitiv în mai 2022, însă a fugit din România înainte de pronunțarea sentinței și s-a stabilit în Grecia. Procurorii l-au acuzat că, în calitate de primar general al Bucureștiului, a primit o mită de 25.000 de euro de la fostul director al Administrației Penitenciarelor.
Cazul lui Oprescu a devenit unul simbolic pentru dificultățile sistemului românesc de justiție în a aduce în țară condamnați fugiți peste hotare. Decizia de luni a magistraților greci, care i-au permis din nou libertatea, prelungește tensiunile diplomatice dintre București și Atena și alimentează percepția publică potrivit căreia pedepsele pentru corupție pot fi evitate prin simpla fugă din țară.