De Crivineanu Alin Iulian 
Sursa foto: AP Photo
Planul de pace în 28 de puncte elaborat de Statele Unite și Rusia provoacă tensiuni majore la Kiev, după ce a devenit clar că propunerea, redactată fără participarea Ucrainei, include concesii teritoriale semnificative, limitarea capacităților militare ucrainene și renunțarea definitivă la aderarea la NATO. Deși documentul confirmă formal suveranitatea Ucrainei, multe dintre prevederi intră în contradicție cu acest principiu, cerând Kievului să cedeze teritorii, să reducă armata la 600.000 de militari, să renunțe la anumite tipuri de armament și să accepte interdicția permanentă de a găzdui trupe străine. Planul ar acorda Rusiei controlul de facto al Donbasului, recunoașterea Crimeei ca teritoriu rus și stabilirea unei zone demilitarizate sub supraveghere internațională, în timp ce Ucraina ar fi obligată să organizeze alegeri în termen de 100 de zile.
Potrivit informațiilor publicate de Axios și confirmate parțial de un oficial american, orice nou atac armat „semnificativ, deliberat și susținut” al Rusiei împotriva Ucrainei ar declanșa un răspuns coordonat din partea Statelor Unite și aliaților săi, incluzând posibil acțiuni militare. Documentul prevede și un amplu mecanism financiar: 100 de miliarde de dolari din activele rusești înghețate ar urma să fie folosite pentru reconstrucția Ucrainei, Europa ar contribui cu o sumă similară, iar restul fondurilor ar fi direcționate într-un fond comun SUA–Rusia. În contrapondere, sancțiunile impuse Moscovei ar putea fi ridicate treptat, iar Rusia ar fi reintegrată în economia globală și, eventual, în G8.
La Kiev, reacțiile au fost marcate de îngrijorare profundă. Președintele Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina se confruntă cu „unul dintre cele mai dificile momente din istoria sa”, fiind presată să aleagă între concesii dureroase și pierderea unor parteneri externi importanți. Liderul ucrainean a subliniat că nu va accepta pretențiile pe care le consideră exagerate și a promis că nu va permite ca interesele naționale, demnitatea și libertatea ucrainenilor să fie negociate. Zelenski a insistat că echipa sa lucrează continuu pentru a modifica propunerea, astfel încât principiile fundamentale ale Ucrainei să rămână intacte, avertizând totodată că poporul ucrainean, deși extrem de rezistent, se confruntă cu presiuni enorme, de la bombardamente zilnice până la o criză energetică iminentă.
Sprijinul european a venit rapid, liderii Germaniei, Franței și Marii Britanii reiterând, într-o convorbire comună cu Zelenski, că nicio soluție nu poate fi impusă Ucrainei și că linia de contact trebuie să reprezinte punctul de plecare pentru eventuale negocieri, nu baza unor noi cedări teritoriale. Poziția lor contrastează cu prevederile planului american, care solicită retragerea forțelor ucrainene din anumite zone și acceptarea statutului rusesc pentru Crimeea, Donețk și Lugansk.
Pe de altă parte, Vladimir Putin a salutat propunerea, afirmând că aceasta reprezintă o versiune „modernizată” a planului discutat anterior cu Donald Trump, în august, la summitul din Alaska. Liderul de la Kremlin a declarat că Rusia a arătat disponibilitate pentru compromisuri și flexibilitate și a subliniat că documentul „poate constitui baza unui acord de pace definitiv”. Putin a sugerat că noua variantă a planului a apărut după ce Ucraina ar fi respins versiunea inițială, motiv pentru care Washingtonul și Moscova au lucrat la o propunere mai amplă.
În timp ce Rusia își exprimă satisfacția față de direcțiile documentului, Ucraina avertizează că nu va accepta o pace impusă, care i-ar afecta suveranitatea și integritatea teritorială. În zilele următoare, Zelenski urmează să poarte discuții critice cu administrația americană, încercând să modifice planul înainte de a fi prezentat oficial ca bază de negocieri. Tensiunea rămâne extrem de ridicată, iar cursul viitor al conflictului depinde în mod direct de felul în care această propunere controversată va fi ajustată sau respinsă.
Redactia