De Redactia 
Fotografie de ilustrație
În timp ce statele din Europa Centrală și de Est adoptă măsuri concrete pentru sprijinirea populației vârstnice în fața inflației, România continuă să își mențină pensiile la un nivel înghețat de aproape doi ani. Deși norma fundamentală prevede ajustarea drepturilor bănești ale seniorilor în funcție de rata inflației, valoarea punctului de referință rămasă la 81 de lei blochează orice indexare, afectând serios puterea de cumpărare. În plus, introducerea contribuțiilor de sănătate pentru veniturile din pensii care depășesc pragul de 3.000 de lei a accentuat presiunea financiară asupra persoanelor în vârstă.
Spre deosebire de situația din România, guvernele vecine au anunțat pachete substanțiale de sprijin social și ajustări legislative în favoarea pensionarilor. În Ungaria, executivul condus de Péter Magyar a confirmat că pensia minimă va crește considerabil din ianuarie 2027, ajungând de la 80 de euro la 330 de euro pe lună. Pe lângă această majorare, programul maghiar include eliminarea TVA-ului pentru medicamentele eliberate pe bază de rețetă, reducerea TVA la lemnele de foc de la 27% la 5% și acordarea unui sprijin financiar anual destinat seniorilor cu venituri mici.
O abordare similară se înregistrează și în Polonia, unde veniturile seniorilor beneficiază de o indexare riguroasă raportată la indicatorii economici favorabili, aplicându-se o creștere de aproximativ 5% ce duce pensia medie peste pragul de 700 de euro. De asemenea, proiectul „O pensie de retragere decentă”, susținut de președintele Karol Nawrocki, urmărește să garanteze o majorare anuală minimă fixă pentru fiecare pensionar. În Bulgaria, proiectul de buget pentru asigurările sociale din 2026 prevede o creștere nominală a pensiei medii de 8,5%, depășind dublul ratei estimate a inflației și consolidând puterea de cumpărare a vârstnicilor.