De Redactia 
Oamenii mărşăluiesc sâmbătă la Budapesta pentru a protesta împotriva amendamentului constituţional. Sursă foto: Balint Szentgallay/NurPhoto/REX/Shutterstock
Parlamentarii ungari urmează să voteze astăzi un amendament constituțional pe care militanții pentru drepturile omului l-au descris drept o „escaladare semnificativă” în eforturile guvernului de a reprima dizidența și de a se îndepărta de drepturile omului.
Susținut de prim-ministrul Viktor Orbán și de partidul său Fidesz, amendamentul ar deschide calea pentru ca autoritățile să folosească software-ul de recunoaștere facială pentru identificarea participanților la adunările LGBTQ+ și pentru a le amenda.
Guvernul maghiar spune că acest amendament acordă prioritate protecției dezvoltării fizice, mentale și morale a copiilor, consacră, de asemenea, recunoașterea a doar două sexe, oferind o bază constituțională pentru negarea identității de gen a unora din cetățenii maghiari.
După afirmațiile repetate ale lui Orbán privind interferența străină în politica țării, amendamentul va permite, de asemenea, guvernului să suspende temporar cetățenia maghiară în cazul cetățenilor cu dublă cetățenie considerată a reprezenta o amenințare la adresa securității sau suveranității țării.
Partidul de opoziție Momentum a subliniat asemănările cu restricțiile din Rusia: „la fel ca Vladimir Putin, Orbán a căutat să se prezinte drept un campion al valorilor tradiționale ale familiei, introducând politici care includ blocarea cuplurilor de același sex de a adopta copii și interzicerea oricărei menționări a problemelor LGBTQ+ în programele de educație școlară.”
Orbán și guvernul său au declarat că scopul lor este de a proteja copiii de ceea ce ei descriu ca fiind „propagandă sexuală”, dar analiștii au indicat viitoarele alegeri pentru a argumenta că minoritatea LGBTQ+ a țării este țapul ispășitor de o intenție guvernamentală de a-și mobiliza baza conservatoare.
Pe măsură ce știrile despre interdicția Pride au izbucnit luna trecută, 22 de ambasade europene din Ungaria, inclusiv cele ale Marii Britanii, Franței și Germaniei, au emis o declarație comună în care au spus că sunt profund îngrijorați că legislația va avea ca rezultat „restricții privind dreptul de întrunire pașnică și libertatea de exprimare”.