De Redactia 
Executivul european a lansat un avertisment sever către platforma TikTok, solicitând companiei deținute de ByteDance să își reproiecteze fundamental serviciile pentru a elimina mecanismele care provoacă dependență. Vineri, 6 februarie 2026, Comisia Europeană a prezentat concluziile preliminare ale unei anchete de anvergură demarate în urmă cu doi ani, stabilind că rețeaua socială încalcă prevederile stricte ale Legii privind serviciile digitale (DSA). Investigația a scos la iveală faptul că TikTok nu a luat măsuri eficiente pentru a evalua și a atenua impactul negativ pe care funcțiile sale îl au asupra bunăstării fizice și mentale a utilizatorilor, fiind vizate în mod special categoriile vulnerabile, precum copiii și adolescenții.
Anchetatorii europeni au identificat mai multe elemente structurale ale aplicației care alimentează utilizarea compulsivă, printre care se numără „scroll-ul infinit”, redarea automată a videoclipurilor și sistemul de notificări push care fragmentează atenția utilizatorilor chiar și în timpul nopții. De asemenea, algoritmul de recomandare extrem de personalizat este considerat o problemă majoră, deoarece creează un flux neîntrerupt de conținut captivant care face dificilă deconectarea. Henna Virkkunen, responsabila UE pentru tehnologie, a declarat ferm că TikTok are obligația de a implementa schimbări de design în Europa, cum ar fi introducerea unor pauze de ecran eficiente și modificarea algoritmilor, pentru a asigura un mediu digital sigur prin însăși construcția sa.
În replică, reprezentanții TikTok au respins categoric aceste concluzii, numindu-le „false” și „lipsite de fundament”, și au anunțat că vor contesta decizia prin toate mijloacele legale disponibile. Totuși, miza este uriașă pentru gigantul tehnologic: dacă acuzațiile vor fi confirmate oficial, Comisia Europeană are puterea de a impune amenzi colosale, de până la 6% din cifra de afaceri anuală globală a companiei. Această presiune regulatorie vine într-un moment de maximă tensiune, în timp ce UE monitorizează atent comportamentul platformelor sociale în contextul proceselor electorale și al dezbaterilor privind limitarea accesului minorilor la rețelele de socializare, subliniind dorința Bruxelles-ului de a pune capăt „economiei dependenței” practicate de marile companii tech.