De Redactia 
Un sondaj recent realizat de Grupul de Studii Avangarde scoate la iveală o fractură semnificativă între deciziile de politică externă de la Cotroceni și așteptările electoratului, în contextul noii ordini mondiale dictate de administrația Trump. Potrivit datelor colectate la finalul lunii ianuarie 2026, 44% dintre români consideră că România ar fi trebuit să dea curs invitației președintelui american Donald Trump și să adere la controversatul „Consiliul pentru Pace”, în timp ce doar 36% se opun clar acestei inițiative.
Absența președintelui Nicușor Dan de la Forumul Economic Mondial de la Davos pare să fi fost primită cu o dezaprobare masivă, 69% dintre cetățeni considerând că participarea șefului statului la acest eveniment de anvergură era absolut necesară. Această nemulțumire se traduce și într-o evaluare critică a activității externe generale a președintelui, peste jumătate dintre români declarându-se nemulțumiți sau foarte nemulțumiți de modul în care România este reprezentată peste hotare. Criticile sunt deosebit de aspre în rândul persoanelor cu studii medii, unde procentul celor nemulțumiți atinge pragul de 60%, subliniind o percepție de izolare sau ineficiență a diplomației de la București în raport cu marile capitale ale lumii.
În ciuda incertitudinilor diplomatice, încrederea românilor în arhitectura de securitate rămâne ancorată în valorile nord-atlantice, NATO fiind instituția internațională care se bucură de cel mai mare capital de încredere, cu 62% susținere. Această cifră este dublată de o speranță pragmată: 60% dintre respondenți sunt convinși că Alianța va interveni militar în cazul unui atac din partea Rusiei. La polul opus, instituțiile Uniunii Europene, în special Parlamentul și Comisia Europeană, se confruntă cu un val de neîncredere, fiind percepute mai degrabă negativ de majoritatea populației. Rezultatele sondajului conturează imaginea unei societăți care, deși își dorește protecția militară a Vestului, privește cu un interes tot mai mare spre pragmatismul tranzacțional al noii administrații de la Washington, sancționând totodată ceea ce consideră a fi o lipsă de implicare activă a liderilor de la București la cel mai înalt nivel internațional.